Ești sigur că devii adult la 18 ani? Cercetările revoluționare ale Universității din Cambridge arată că maturizarea creierului nu respectă deloc limitele legale. De fapt, creierul nostru trece prin cinci etape majore de transformare, cu „cutremure” biologice previzibile la 9, 32, 66 și 83 de ani. Aceste descoperiri schimbă modul în care înțelegem dezvoltarea umană, comportamentul, sănătatea mintală și chiar deciziile pe care le luăm ca adulți. Recomandare: citiți cu atenție aceste date – pot schimba modul în care vă priviți propria maturitate și evoluție.
Studiul de la Cambridge schimbă fundamental ideea de „vârstă adultă”. Creierul nu se oprește din evoluție la 18 ani – nici la 30, nici la 60. El trece prin cinci etape majore, fiecare cu potențialul ei, fiecare cu riscuri și oportunități. Cu alte cuvinte, nu doar copiii cresc. Și adulții – chiar și seniorii – continuă să se schimbe, la nivel neuronal. Studiul a fost publicat în Nature Communications și a analizat peste 4.000 de scanări cerebrale ale unor persoane cu vârste cuprinse între copilărie și 90 de ani. Autorii, Alexa Mousley și Duncan E. Astle, au urmărit cum se reorganizează rețelele neuronale pe parcursul vieții. Ce au descoperit? Creierul se dezvoltă în cinci etape distincte, marcate de puncte de cotitură aproximativ la 9, 32, 66 și 83 de ani. Dar aceste momente nu reprezintă schimbări bruște, ci schimbări de direcție în modul în care regiunile cerebrale comunică între ele. Cercetarea a folosit 12 indicatori ai organizării rețelelor neuronale pentru a crea o „hartă a dezvoltării” creierului.
Mai exact: în timpul copilăriei , până în jurul vârstei de 9 ani, creierul dezvoltă conexiuni neuronale deosebit de puternice. Substanța cenușie și albă cresc, în timp ce unele conexiuni devin mai puțin eficiente. Aceasta este urmată de o fază de rafinare până în jurul vârstei de 32 de ani – creierul funcționează cu o precizie din ce în ce mai mare. În medie, rețeaua neuronală a creierului atinge eficiența maximă la vârsta de 29 de ani.
Creierul nu este complet dezvoltat până la vârsta de 32 de ani
Conform studiului , cele mai semnificative schimbări au loc în jurul vârstei de 32 de ani. Începe o fază adultă lungă și stabilă: arhitectura creierului rămâne în mare parte constantă, iar diviziunea muncii între regiunile creierului devine mai clară. Abia începând cu vârsta de 66 de ani, conexiunile încep să scadă lent – un proces care se intensifică în jurul vârstei de 83 de ani.
Citește și: Așa conduc persoanele cu demență în stadiu incipient. Oamenii de știință au descoperit o corelație surprinzătoare.
Punct de cotitură la 66 de ani: reorganizare pentru conservarea capacităților
În jurul vârstei de 66 de ani, apare o schimbare remarcabilă: creierul începe să se reorganizeze pentru a păstra cât mai mult din eficiența sa anterioară. Nu este o degradare bruscă, ci un proces adaptativ.Ce se întâmplă în această etapă: scade densitatea conexiunilor în unele regiuni, crește conectivitatea în altele, ca mecanism compensator, rețelele asociate memoriei se modifică pentru a menține performanța cognitivă. Acesta este motivul pentru care multe persoane active mental și social își păstrează capacitățile cognitive până târziu în viață: creierul găsește noi rute pen
Punct de cotitură la 83 de ani: restructurare profundă
În jurul vârstei de 83 de ani, cercetătorii au observat o nouă reorganizare la nivelul rețelelor cerebrale.
Această etapă este caracterizată prin scăderea conectivității globale, compensarea prin rețele locale, utilizarea intensă a rutinei și experienței acumulate. Este o perioadă în care creierul se bazează mai mult pe modele învățate și automatisme, ceea ce explică de ce multe persoane în vârstă se simt mai stabile în ritualuri, dar pot întâmpina dificultăți în adaptarea la situații complet noi.
Studiul sugerează că, de fapt, sănătatea cognitivă nu este un declin constant, ci o serie de reajustări, creierul rămâne plastic și adaptabil până la vârste foarte înaintate, iar intervențiile terapeutice sau educaționale pot fi adaptate pe etape de viață. În plus, vârstele-cheie pot fi momente ideale pentru schimbări personale (spre exemplu învățare, reconversie profesională, antrenament cognitiv).
Aceste descoperiri ajută la identificarea fazelor în care creierul este deosebit de sensibil la tulburări. Autorul principal Duncan Astle a explicat pentru The Guardian: „Mulți oameni își percep viața ca fiind împărțită în faze – „și se pare că și creierul trece prin astfel de perioade”. Alexa Mousley, coordonatoarea studiului, a adăugat că nu este vorba despre adulți de 20 de ani care „se comportă ca niște adolescenți”, ci mai degrabă despre „modelul schimbării”.