Rețele criminale românești si siriene cuceresc Germania – Imaginea clasică a clanurilor criminale din Germania este perimată. Timp de decenii, dezbaterea publică a gravitait în jurul marilor familii arabo-libaneze din Berlin, Bremen sau Renania de Nord-Westfalia. Astăzi, avertizează politologul Mahmoud Jaraba, realitatea este cu totul alta: rețele românești, siriene și cecene se afirmă, construind alianțe flexibile și discrete, greu de detectat și și mai greu de dezmembrat de către autorități.
„Afacerile merg altfel acum” – cum s-au reinventat clanurile
Jaraba cercetează din 2015 marile familii arabești, turcești și kurde și tocmai a publicat cartea „Clanurile din al-Rashidiya: Familiile arabe și rețelele lor criminale” (Die Clans aus al-Rashidiya. Arabische Familien und ihre kriminellen Netzwerke). Concluzia sa este clară: statul german operează cu date din anii ’80-’90, complet depășite. „Dacă vorbim astăzi despre clanuri, trebuie să luăm în calcul realitatea noilor generații și a unor grupări complet noi, în interiorul cărora încep să se dezvolte structuri criminale”, spune cercetătorul.
Un actor-cheie al criminalității de clan din Berlinul anilor ’90, intervievat de Jaraba, i-a explicat direct mecanismul schimbării. Înainte, rețelele aveau nevoie de zeci de oameni pentru a controla străzi, a vinde droguri, a-și impune teritoriul. Astăzi, logistica s-a comprimat radical. „Îți trebuie doar trei până la patru persoane și o mașină care poate funcționa, de exemplu, ca taxi al cocainei”, rezumă cercetătorul modelul actual.
Citiți și: Bebeluș român ucis după naștere în timpul unei călătorii spre Austria. Mama a fost arestată în Germania
Rețele criminale românești si siriene cuceresc Germania – noua hartă a criminalității organizate
Grupurile mici comunică prin aplicații de mesagerie criptată și construiesc conexiuni cu alte rețele fără nicio reținere etnică sau familială. Dacă au nevoie de un specialist IT pentru comunicații securizate, îl recrutează indiferent de origine. Grupuri românești și bulgărești cu structuri de mare familie au apărut în Hamburg, Leipzig și Halle, dar și în Baden-Württemberg. Grupuri cecene sunt active în Brandenburg. „Acolo apar dinamici cu totul noi”, avertizează Jaraba.
Citiți și: Afacerea unui clan românesc, blocată în Germania. Poliția a confiscat un Ferrari de 200.000 de euro
Poate cel mai îngrijorător aspect semnalat de cercetător este penetrarea în straturile „normale” ale societății germane. Rețelele criminale nu mai sunt izolate în subculturi marginale. „Livrează cocaină unui deputat în Bundestag, unui procuror, oamenilor din clasa de mijloc superioară”, descrie Jaraba. Aceste relații deschid uși pentru corupție și, mai ales, pentru informații: ce planifică poliția, când urmează următoarea razie, cum sunt percepute grupările de către anchetatori.
Citiți și: Războiul clanurilor, proces la Hanovra. Romii români iau cu asalt tribunalul
Stigmatizarea unui nume – prețul plătit de familiile neimplicate
Jaraba atrage atenția că marea majoritate a membrilor marilor familii arabești nu are nicio legătură cu infracționalitatea și suferă tocmai din cauza rudelor care o au. Controlați repetat doar pentru că poartă un anumit nume de familie, mulți dintre ei pierd treptat încrederea în stat. „O tânără mi-a spus că uneori, din cauza acestei întrebări identitare, abia poate dormi noaptea”, relatează cercetătorul, descriind o generație născută în Germania, dar care nu simte că aparține cu adevărat acesteia.
Etichetarea greșită are și consecințe operaționale pentru autorități. Termenul colectiv „Mhallami”, folosit frecvent în Germania pentru a descrie aceste familii, este perceput ca o insultă de multe dintre ele, care nu se identifică etnic cu acest grup. Originile concrete — satul al-Rashidiya din sud-estul Turciei, de unde provin majoritatea familiilor asociate fenomenului — și conflictele istorice ale zonei definesc mecanisme de loialitate pe care anchetatorii nici nu le iau în calcul. „Dacă nu înțelegi aceste identități, nu înțelegi nici mecanismele de loialitate”, subliniază Jaraba.
Decenii de politici greșite au alimentat neîncrederea față de stat
Rădăcinile problemei sunt, în viziunea cercetătorului, și politice. Timp de decenii, familiile au trăit într-o „incertitudine administrativă”: toleranțe temporare înlănțuite și interdicții de muncă în anii ’80-’90 au favorizat izolarea și au consolidat sentimentul că singura rețea de siguranță este propriul grup. Din această experiență s-a născut „asabiyya” — loialitatea extremă față de clan — care persistă chiar și acum, când 90% dintre membrii acestor familii dețin cetățenia germană.
Într-un interviu acordat publicației t-online.de, Jaraba argumentează că represiunea singură nu poate rupe aceste cercuri. Statul trebuie să comunice diferențiat și să se adreseze în mod special femeilor și tinerilor. Femeile joacă un rol-cheie: modelează valorile generației următoare și ar fi, în opinia cercetătorului, cel mai dispuse să coopereze cu autoritățile dacă ar exista încredere reală. „Încrederea este cuvântul-cheie”, spune Jaraba, citat de Merkur.de.
Femeile, veriga dintre clanuri și schimbare
În familiile cu activitate criminală, femeile pot susține indirect aceste activități pentru a proteja statutul și siguranța familiei. Dar tocmai ele sunt și cele care și-ar dori cel mai mult un viitor diferit pentru copiii lor. O politică de securitate inteligentă, consideră Jaraba, ar trebui să valorifice exact această tensiune interioară, în loc să trateze întreaga comunitate drept o masă omogenă de suspecți.