Cel mai mare contract militar din istoria României, semnat fără licitație – România a semnat un contract record în domeniul apărării, în valoare totală de 5,7 miliarde de euro, cu gigantul german Rheinmetall — una dintre cele mai mari achiziții militare din istoria țării. Acordul a fost atribuit pe 29 mai 2026 de către Direcția Generală pentru Armamente și derulat în cadrul programului european SAFE (Security Action for Europe). Compania germană descrie acordul drept „cel mai mare pachet de contracte internaționale din istoria recentă a companiei”, iar presa germană a aplaudat „succesul”. Die Zeit, Bild și Der Spiegel au dedicat spații generoase unui contract care, potrivit analiștilor de la Berlin, „reașează România pe harta militară a continentului”. România a obținut a doua cea mai mare alocare din cadrul Programului SAFE, de peste 16,6 miliarde de euro, după Polonia. Bani împrumutați, pe care trebuie să îi dea înapoi.
Cel mai mare contract militar din istoria României, semnat fără licitație
Procedura de atribuire a fost negocierea fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare — o formulă juridică aridă care, în spatele ei, ascunde unul dintre cele mai controversate aspecte ale celui mai mare contract militar din istoria recentă a României. Dincolo de entuziasmul oficial, nimeni nu a vorbit despre prețuri umflate, despre licitații ocolite și despre un pachet în care Rheinmetall cumulează 59,7% din bugetul Ministerului Apărării alocat prin SAFE și 34% din întreaga alocare a României.
Vezi și: Ilie Bolojan a fost primit la Berlin de cancelarul Merz. Se discută despre banii de înarmare
România va achiziționa 298 de vehicule de luptă Lynx KF41, sisteme de apărare aeriană Skyranger, muniție de calibru mediu, transportoare blindate, două nave de patrulare offshore și două nave de sprijin pentru scafandri. Vehiculele Lynx reprezintă una dintre cele mai avansate platforme de infanterie de pe piața europeană, capabile să facă față inclusiv amenințărilor cu drone și muniții cu efect de întârziere — tipul de armament care a redefinit războiul modern în Ucraina.
Cât privește apărarea aeriană, până la intrarea în serviciu a noilor sisteme Skyranger, Rheinmetall va menține operaționale sistemele antiaeriene Gepard utilizate în prezent de forțele române. Livrările sunt programate să înceapă în 2028 și să se încheie în 2030.
Prețuri cu 30% mai mari și caietul de sarcini modificat
Înainte ca cerneala să se usuce pe contracte, semnalele de alarmă existau deja. Surse politice și militare familiarizate cu procesul indicau că propunerile legate de Rheinmetall reflectau creșteri de prețuri de peste 30% față de estimările inițiale în mai multe programe SAFE, scrie Defence Europe. Mai mult, surse din industrie semnalau că autoritățile române au revizuit cerințele tehnice pentru achiziția de vehicule blindate într-un mod care ar fi putut indirect favoriza platforma Lynx KF41 a aceluiași Rheinmetall. Compania a respins acuzațiile: reprezentanții săi au susținut că prețurile oferite „sunt aliniate la nivelul pieței și comparabile cu cele din statele în care compania activează” — deși România a ajuns să plătească peste 11 milioane de euro pe vehicul, într-un contract atribuit direct, fără competiție.
Ministrul Miruță a apărat formula: „Achizițiile de armament nu se fac cum se cumpără înghețată. Au și o componentă diplomatică”, a spus el, adăugând că „nu vrem să mai tocăm banii armatei fără să rămână nimic în România.” Argumentul sună bine. Dar compania italiană Beretta acuză deja guvernul român de lipsă de transparență în procesul de selecție, iar Blocul Național Sindical a sesizat Comisia Europeană și OLAF în privința modului în care sunt gestionate fondurile SAFE. Comisia Juridică a Parlamentului European a contestat chiar baza legală a întregului program. Pe 20 august 2025, Parlamentul European a depus o plângere la Curtea de Justiție a UE pentru anularea regulamentului SAFE, adoptată fără acordul său printr-o procedură de urgență invocată abuziv — programul funcționează deocamdată, dar verdictul instanței planează asupra fiecărui contract semnat în baza lui.
Pe 12 noiembrie 2025, o delegație Rheinmetall condusă de CEO Armin Papperger a fost primită la Palatul Victoria chiar de premierul Ilie Bolojan și de cancelarul Mihai Jurca. La finalul întâlnirii, Guvernul a anunțat că cele două părți „au ajuns la o înțelegere de cooperare industrială și de furnizare de echipamente militare”. Practic, Bolojan a negociat direct cu Rheinmetall.
În România, analiști și experți în achiziții publice au avertizat Parlamentul, într-un document instituțional, că se impune înființarea unei comisii de anchetă care să solicite documente justificative și să audieze reprezentanții implicați. Deocamdată, comisia nu există, documentele nu sunt publice în integralitate. Generalul în rezervă Dorin Toma, fost comandant al Diviziei Multinaționale Sud-Est a NATO, a semnalat public că tunuri antiaeriene contractate cu Rheinmetall în decembrie 2023, într-un contract de peste 300 de milioane de euro probabil achitat integral, nu au fost livrate nici în prezent — deși termenul era sfârșitul lui 2025.
Rheinmetall promite să ofere locuri de muncă românilor
Rheinmetall promite să investească câteva sute de milioane de euro în România. Se estimează că proiectul va crea mii de noi locuri de muncă, iar peste 200 de subcontractanți vor fi integrați în rețeaua de aprovizionare.
Mihai Jurca, șeful Cancelariei premierului Bolojan, a afirmat că mai mult de jumătate din producție va fi realizată în România sau în colaborare cu firme românești. Compania germană deține deja în țară filiala Automecanica Mediaș, un punct de pornire pentru construirea unui întreg ecosistem industrial de apărare. „Împreună cu partenerii noștri români, vom crea aici un ecosistem de apărare de anvergură”, a declarat directorul general al Rheinmetall AG, Armin Papperger, adăugând că grupul este „recunoscător pentru încrederea pe care România ne-a acordat-o”.
Rheinmetall este 100% companie privată, cu sediul în Düsseldorf, listată la bursa din Frankfurt, fără participație a statului german în acționariat. Statul german este doar cel mai mare client al său. Acționarii principali ai Rheinmetall sunt fonduri americane — BlackRock, Vanguard, Goldman Sachs, Morgan Stanley — care dețin aproape 40% din acțiuni.
Rheinmetall a raportat în 2024 vânzări de 9,75 miliarde de euro, în creștere cu 36% față de 2023, iar conducerea și-a propus atingerea unui nivel de 40–50 de miliarde de euro până în 2030 — o traiecție în care contractul românesc joacă un rol deloc neglijabil, scrie Stiripesurse.
În legptură cu banii „SAFE”, Guvernul a lăsat să se înțeleagă că România are „alocate” 16,7 miliarde de euro, sugerând că primește suma fără să o înapoieze. De fapt sunt bani împrumutați, care vor fi returnați începând cu 2035. Dobânda este de maximum 3%, cu o perioadă de grație de 10 ani și rambursare în până la 45 de ani. Dar pe perioada de grație se plătește totuși dobândă — banii nu sunt niciodată gratuiți. Un calcul economic arată că România va rambursa în total aproximativ 32 de miliarde de euro