Cazul cetățeanului est-german Rudolph Babendererde (41 ani), profesor de chimie și scriitor, originar din Rostock, şi al familiei sale este doar una dintre tragediile produse la graniţele României.
În prima parte a articolului v-am prezentat în detaliu cum a decis familia Babendererde să fugă din Germania de Est prin România, spre Iugoslavia, apoi spre Germania de Vest, cine a avut ideea şi pe unde au fost sfătuiţi să o ia.
În România, însă, soarta le-a fost potrivnică. Profesorul Rudolph Babendererde a fost ucis, de faţă cu fiica sa de numai nouă ani şi cu soţia sa. Cadavrul său a rămas în România, iar pentru cele două, mamă şi fiică, a început un alt coşmar.
Au fost prinse, reţinute şi în cele din urmă trimise în Germania de Est, unde urma o altă etapă a acestei istorii triste.
În continuare vă prezentăm ce a urmat după ancheta de la Jimbolia, care a avut-o în prim-plan pe soţia profesorului ucis în noaptea dinspre 17 spre 18 august 1972, la Jimbolia, în timp ce încerca, împreună cu familia, să treacă graniţa, pe fâşie, în Iugoslavia.
Tovarăşii iau legătura. Avem un mort, ne scuzaţi…
Încă din data de 18 august dimineața, se transmite la București informația că un cetățean est-german a fost împușcat mortal la graniță. Drept urmare, colonelul Petre și maiorul Rebegeanu (conform documentelor) s-au prezentat la Ambasada RDG din București (BStU000138) pentru a-l asigura pe generalul est-german Richter că statul român regreta cele întâmplate, iar Procuratura Generală va investiga cazul și le va comunica rezultatele anchetei.
Justificările tovarășilor
“Regimul ferm al frontierelor din România ne face să credem că tovarășii români care au blocat acest incident cu uzul armelor au acționat evident legal și în cadrul dispozițiilor existente. În afară de asta, un frontierist trebuie să ia în calcul toate consecințele într-un stat cu un regim ferm de frontieră, dacă în ciuda somațiilor vrea să își ducă planul la îndeplinire”, a venit răspunsul reprezentanților est-germani.
În replică, colonelul Petre le-a transmis că statul român nu își dorește să aducă acest caz în atenția opiniei publice, doar că soția lui Babendererde a făcut o solicitare de repatriere a cadavrului (BStU000139).
“Regimul ferm al frontierelor din România ne face să credem că tovarășii români care au blocat acest incident cu uzul armelor au acționat evident legal și în cadrul dispozițiilor existente. În afară de asta, un frontierist trebuie să ia în calcul toate consecințele într-un stat cu un regim ferm de frontieră, dacă în ciuda somațiilor vrea să își ducă planul la îndeplinire”
„B. şi-a trădat ţara şi nu avem niciun interes să îi repatriem corpul neînsufleţit”
“I-am transmis că B. și-a trădat țara și nu avem nici un interes să îi repatriem corpul neînsuflețit și că îl rog să mandateze organele competente să îngroape cadavrul în Timișoara, dacă legea română o permite. I-am cerut ca soția să fie pusă sub presiune astfel încât să renunțe la această solicitare”, își informează Richter superiorii din Berlin. Partea română a acceptat și s-a ajuns la un acord privind repatrierea celor două inculpate și a mașinii care staționa în Jimbolia (maşina cu care familia est-germană a ajuns la Jimbolia – n.r).
Citește continuarea AICI.
CITEȘTE ȘI:
1972. Profesor est-german, ÎMPUŞCAT MORTAL LA JIMBOLIA, de faţă cu copilul şi soţia acestuia
„N-a venit nimeni să se intereseze de ei”. Frontieriştii despre care România nu vrea să ştie (II)
Graniţele României comuniste. Cum trebuia să-ţi justifici prezenţa în propria ţară