Câți români trăiesc în alte țări din UE: România deține un trist record european: este țara din Uniunea Europeană cu cel mai mare număr de cetățeni stabiliți în alte state membre. Mai mult decât atât, procentul românilor care trăiesc în afara granițelor este cel mai ridicat raportat la populația totală a unei țări UE, potrivit unei analize bazate pe date oficiale.
Câți români trăiesc în alte țări din UE: la mare distanță de Polonia și Italia
Concret, aproximativ 3,1 milioane de români — adică 16,28% din populația națională estimată la 19 milioane de locuitori — trăiesc în alte state ale Uniunii Europene. Acest procent depășește cu mult media continentală și plasează România mult înaintea altor țări care se confruntă cu migrația forței de muncă.
Pentru comparație, Polonia și Italia au fiecare doar câte 1,5 milioane de cetățeni stabiliți în alte țări din UE, ceea ce înseamnă un procent de doar 3,99%, respectiv 2,6% din populația totală. În termeni absoluți, România are de două ori mai mulți cetățeni plecați decât fiecare dintre cele două țări menționate.
Croația se apropie oarecum de România ca procentaj, cu 14,9% dintre cetățeni trăind în alte state comunitare, dar în cifre absolute vorbim despre 575.000 de persoane. Și Bulgaria are un număr semnificativ de emigranți – 753.000 – reprezentând 11,68% din populație, dar tot sub nivelul României.
Citiți și ► Cel mai fericit oraș din Europa caută angajați. Oferă salarii mari și o viață liniștită
Contraste puternice între Est și Vest
La polul opus, țările din Europa de Vest oferă un contrast dureros. Sub 1% dintre cetățenii Germaniei, Franței și Suediei trăiesc în alte state ale Uniunii Europene. Acest dezechilibru evidențiază o realitate amară: cetățenii din Est migrează masiv spre Vest în căutarea unui trai mai bun, în timp ce occidentalii nu au aceleași motive de mobilitate forțată.
În orice stat membru al Uniunii Europene, cetățenii UE beneficiază de o serie de drepturi fundamentale: pot locui acolo timp de până la trei luni fără a avea nevoie de documente suplimentare, pot munci fără restricții, au acces la educație în condiții egale cu cetățenii țării respective — inclusiv la taxe de școlarizare similare, în majoritatea cazurilor — și au dreptul de a vota și de a candida la alegerile locale și europarlamentare în aceleași condiții ca și cetățenii locali.