Călin Georgescu a plecat în Germania pentru „demersuri juridice la nivel european”. Călin Georgescu, fostul candidat la alegerile prezidențiale din România, a părăsit țara joi, 9 ianuarie, îndreptându-se către Frankfurt, într-o încercare declarată de a aduce situația politică și juridică din România în atenția instituțiilor europene. Decizia sa a stârnit controverse și a generat reacții diverse, în special în contextul manifestației cu numele „Marea Unire Juridică” pe care a promovat-o pentru data de 10 ianuarie, eveniment la care nu va participa personal.
Călin Georgescu a plecat în Germania: „Duc hora noastră în inima Europei”
Călin Georgescu a fost surprins pe Aeroportul „Henri Coandă” din Otopeni, alături de bodyguardul său, Marin Burcea, așteptând un zbor cu destinația Frankfurt. Pe rețelele de socializare, Georgescu a transmis un mesaj în care și-a îndemnat susținătorii să participe la protestul din fața Curții Constituționale, explicând că el va continua lupta pe plan internațional. „Astăzi, eu voi duce hora noastră în inima Europei, la cele mai înalte curți. Fiecare dintre noi își face partea sa din această misiune istorică prin care ne apărăm democrația. Eu acolo, voi aici”, a declarat el într-un videoclip postat pe Facebook.
►► Românii din Germania l-au votat în masă pe Călin Georgescu: candidatul independent triumfă în diaspora
În absența sa, mii de susținători s-au adunat în fața Palatului Parlamentului și sediului Curții Constituționale, vineri dimineață, 10 ianuarie, pentru a protesta împotriva deciziei CCR de anulare a turului doi al alegerilor prezidențiale din 2024. Mulți dintre manifestanți au purtat steaguri, pancarte cu mesaje precum „Turul 2, înapoi” sau „Libertate, nu corupție” și icoane, scandând lozinci precum „CCR o mizerie” și „Justiție, nu corupție”.
Citiți și: Mesajul lui Călin Georgescu pentru românii din diaspora: „Întoarceți-vă ACASĂ! Avem nevoie de voi pentru a reface țara!” – VIDEO
Evenimentul, numit „Marea Unire Juridică a Românilor”, a fost convocat de Călin Georgescu, care a descris această mișcare ca fiind „o horă a conștiinței naționale”. Cu toate acestea, absența liderului a generat nemulțumiri în rândul unora dintre participanți, care consideră că prezența sa ar fi fost esențială pentru succesul protestului.
Ce urmărește Călin Georgescu în Germania?
Deplasarea sa la Frankfurt, un punct de acces spre instituțiile europene, a fost interpretată ca o încercare de a atrage atenția Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) și altor organizații internaționale asupra situației politice din România. Echipa juridică a fostului candidat a contestat deja la CEDO decizia CCR de anulare a turului doi al alegerilor prezidențiale, iar Frankfurt este un loc strategic pentru astfel de demersuri, fiind la aproximativ 200 de kilometri de Strasbourg, unde se află sediul CEDO.
„Românii sunt remarcabili! Europa și întreaga lume privesc cu respect poporul român – ca pe o călăuză a protejării drepturilor fundamentale. Stând drepți, cu frunțile ridicate, ne vor asculta și nu vor mai trata cu ignoranță această situație profund nedreaptă a poporului nostru”, a declarat Georgescu în mesajul său.
Reacții acide și critici aspre
Decizia lui Georgescu de a părăsi țara într-un moment critic pentru susținătorii săi a fost dur criticată în spațiul public. Gazetarul Cristian Tudor Popescu a comparat gestul acestuia cu atitudinea fostului președinte american Donald Trump. „După ce a ‘suveranizat’ până ne-a strepezit dinții, se duce acum să ceară Uniunii Europene să îl pună președinte”, a declarat Popescu într-o emisiune TV. Criticile nu au venit doar din partea presei, ci și din rândul susținătorilor săi, care văd în această plecare o lipsă de solidaritate cu cei care protestează în fața Curții Constituționale.
Plecarea lui Călin Georgescu în Germania adaugă un nou strat de complexitate unei situații deja tensionate. În timp ce mii de oameni continuă să protesteze în fața Curții Constituționale, liderul lor încearcă să aducă problema în atenția Uniunii Europene. Călin Georgescu cere reluarea turului doi al alegerilor, contestând întreruperea brutală decisă de Curtea Constituțională în timp ce în diaspora românii deja votau.