Sari la conținut

Bacșișul în restaurantele germane printr-un singur click? Acest lucru a schimbat complet cultura bacșișului

19/07/2025 16:17 - ACTUALIZAT 19/07/2025 16:19
Przycisk napiwku w Niemczech. zdjęcie kelner podaje napoje
Butonul de bacșiș în Germania: evoluție digitală

Butonul de bacșiș în Germania: Cu doar câțiva ani în urmă, lăsarea unui bacșiș era simplă – chelnerul aducea nota, clientul lăsa bancnotele, rotunjea suma și totul era rezolvat. Astăzi, în era plăților fără numerar, apare un nou jucător – „butonul de bacșiș” de pe terminalele bancare. Și, deși ar trebui să simplifice lucrurile, provoacă și multe discuții.

Przycisk napiwku w Niemczech. zdjęcie kelner niesie tacę

Butonul de bacșiș în Germania: evoluție digitală

În Germania, unde obiceiul plății cu numerar este încă foarte răspândit, bacșișul digital continuă să fie problematic. Clienții lasă adesea sume mai mici decât atunci când plătesc cu bancnote – acest lucru este confirmat de studiile Dehoga NRW. Unii oaspeți pur și simplu uită de bacșiș, deoarece procesul nu este la fel de intuitiv, iar alții nu sunt siguri dacă banii ajung cu adevărat la chelner. Totuși, aceasta este doar o idee falsă – atât experții, cât și proprietarii de restaurante asigură că bacșișurile sunt înregistrate separat și transmise integral personalului.

Trucuri psihologice și „efectul momeală”

Introducerea butonului de bacșiș a fost menită să fie un răspuns și o soluție la tendința de scădere a bacșișurilor oferite personalului. Înainte ca clientul să confirme plata, trebuie să aleagă o sumă – de exemplu 10, 15 sau 20 la sută. Opțiunea fără bacșiș există, dar este adesea mai puțin vizibilă. Economistul Sascha Hoffmann atrage atenția asupra psihologiei acestei soluții: „Opțiunea din mijloc este alesă cel mai des, chiar dacă este mai mare decât ce intenționa clientul.”

Unii proprietari de localuri recunosc deschis că setările implicite sunt uneori „umflate” intenționat. Dacă terminalul afișează un procent absurd de 25%, deodată 15% pare rezonabil. Acesta este clasicul „efect momeală”.

Pentru unii oaspeți, o astfel de „alegere” nu este deloc o ușurare, ci o presiune. În modelul tradițional, bacșișul putea fi oferit cu un zâmbet, fără să te gândești la procente. Pe de altă parte, cum remarcă Hoffmann, butonul reduce stresul calculului rapid în minte, mai ales când plătești cu cardul în grabă.

Chelnerii simt diferența

Pentru personalul restaurantelor, bacșișul reprezintă o parte reală a veniturilor, astfel că scăderea acestuia se simte imediat. Peter Wolf, proprietarul cunoscutului restaurant Zwölf Apostel din Düsseldorf, susține că clienții care plătesc cu cardul oferă adesea mai puțin sau chiar deloc. Unii – în contextul creșterii costurilor – preferă pur și simplu să economisească.

Bacșiș digital sau în numerar? Încă o dilemă

În Germania, majoritatea restaurantelor încă oferă opțiunea: numerar sau card. Doar 8% dintre localuri funcționează exclusiv cu numerar, dar tendința este clară – plățile fără numerar devin tot mai populare. Pentru proprietari, acest lucru înseamnă taxe suplimentare pentru terminale și comisioane la tranzacții și uneori și întârzieri la decontări, ceea ce îngreunează fluxul financiar.

Bacșișuri și taxe – fapte și mituri

O parte dintre clienți cred în mod eronat că bacșișul plătit cu cardul este impozitat, iar chelnerul primește mai puțin. Acest lucru nu este adevărat. Bacșișurile sunt scutite de taxe, indiferent de metoda de plată, atâta timp cât sunt voluntare și provin de la clienți. – „Dacă ar fi altfel, chelnerii și-ar schimba rapid locul de muncă” – liniștește Hoffmann.

Va schimba „butonul de bacșiș” obiceiurile germanilor?

Se pare că da. Lanțuri precum L’Osteria susțin că datorită noului sistem, bacșișurile chiar au crescut – clienții aleg mai ușor una dintre sumele propuse. Restaurantele învață din ce în ce mai mult să nu pună presiune, iar personalul este instruit astfel încât procesul să fie cât mai puțin stânjenitor – notează Rheinische Post. Poate că peste câțiva ani, să apeși „15%” pe ecranul terminalului va deveni la fel de natural ca odinioară să lași două euro pe farfurioară.