Guvernul german transformă Bürgergeld în așa-numitul „nou” ajutor de bază de la stat (Grundsicherung). Coaliția CDU/CSU și SPD intenționează să pună un accent mai mare pe aspectul de „sprijin” al reformei. Centrele de ocupare a forței de muncă (Jobcenter) vor avea autoritatea de a retrage beneficiile după ce prima lor ofertă de angajare a fost refuzată. Oricine lipsește de la trei programări și apoi nu se prezintă la centrul de ocupare a forței de muncă va pierde toate beneficiile, inclusiv chiria și alocațiile pentru încălzire.
Măsurile răspund solicitărilor formulate de mult timp de angajații Jobcenterelor. Conform unui sondaj IAB din septembrie 2025, aproximativ două treimi dintre aceștia își doreau sancțiuni mai dure, iar 10% erau chiar în favoarea eliminării complete a tuturor beneficiilor. Doar 9% ar fi preferat penalități mai mici sau renunțarea la acestea.
De ce recurg Jobcenterele la tăieri totale și cum afectează acestea beneficiarii
Angajații Jobcenterelor consideră actualele condiții pentru reducerea integrală a Bürgergeld pe două luni ca fiind „nerealiste”. Până acum, sancțiunea totală se putea aplica doar după două refuzuri ale unor oferte de muncă în interval de 12 luni, iar procedura era extrem de restrictivă, angajatorul trebuia, de exemplu, să fie în continuare dispus să angajeze persoana sancționată.
Totuși, acolo unde există un spațiu legal, Jobcenterele aleg adesea să folosească o altă metodă: oprirea provizorie a plăților. Oficial, acest lucru se întâmplă atunci când lipsesc informații esențiale pentru stabilirea drepturilor sau beneficiarii nu pot fi contactați. În practică, această procedură acționează ca o „formă neoficială de reducere de 100%”, după cum au declarat 60% dintre participanții la sondaj.
CITIȚI ȘI ► Cât de mulți beneficiari de Bürgergeld din Germania n-au muncit niciodată
Motivul principal? Absența la programări, responsabilă pentru 56% dintre cazurile de întrerupere. Atât angajații, cât și managerii Jobcenterelor și-au exprimat de mai multe ori dorința de a avea măsuri mai dure, precum cea solicitată de Frank Böttcher, șeful Jobcenter Duisburg, care, într-un interviu acordat publicației Der Spiegel, a cerut o „posibilitate legală solidă” de suspendare a plăților atunci când beneficiarii ratează două întâlniri.
Reprezentanții organizațiilor pentru protecția socială descriu însă efectele acestor măsuri ca fiind dramatice. Expertul în drept social Harald Thomé a subliniat că Jobcenterele ajung adesea la concluzia că un beneficiar „nu mai este prezent în localitate” sau „nu mai locuiește la adresă”, ceea ce duce automat la oprirea plăților.
Helena Steinhaus, fondatoarea organizației Sanktionsfrei, a explicat că astfel de practici sunt tot mai frecvente „de când sancțiunile totale au fost desființate de Curtea Constituțională în 2019”. Ea a avertizat că plățile sunt oprite cu termene foarte scurte: „Consecințele sunt devastatoare. Aproape niciun beneficiar nu are economii pentru a acoperi facturile curente. Lipsesc banii și pentru alimente, iar restanțele la chirie se acumulează. De multe ori sunt afectați și copii.”
Jobcenterele susțin însă că nu urmăresc să pedepsească, ci să mențină contactul cu beneficiarii. Un purtător de cuvânt al Jobcenterelor din Berlin a afirmat că reducerea plăților este „întotdeauna ultimul pas” și că, în cazul absențelor repetate sau al corespondenței returnate, nu se mai poate verifica dacă beneficiarul îndeplinește condițiile pentru Bürgergeld, precum nevoia de sprijin sau capacitatea de muncă. Pentru repornirea plăților, „de multe ori este suficient un simplu dialog”, a adăugat acesta.
Totuși, criticii văd aceste opriri ca pe o practică arbitrară. Harald Thomé consideră că este vorba despre o „neglijare a obligației de audiere”, transformând suspendarea provizorie într-un instrument punitiv care poate periclita existența și locuința celor afectați.
CITIȚI ȘI ► Germania îngheață Bürgergeld în 2026. Reguli mai dure pentru beneficiarii de Venit pentru Cetățeni
În unele regiuni, precum nordul Germaniei, Jobcenterele au introdus deja proceduri alternative, folosindu-se de o modificare legislativă din iulie 2023. Conform acesteia, beneficiarii primesc ajutor doar dacă sunt „accesibili”. Dacă nu răspund unei notificări, sunt afectați de oprirea prestațiilor. Într-o perioadă de test, 600 de cazuri au fost tratate astfel, iar doar 1,5% au dus la contestații.
Cu toate acestea, criticii, printre care și Thomé, denunță o „simulare a inaccesibilității”, acuzând încălcarea principiilor statului de drept.
Prin reforma Bürgergeld, cancelarul Friedrich Merz și ministrul Muncii Bärbel Bas creează acum un cadru legal mai clar pentru stabilirea situațiilor de „neaccesibilitate”. Astfel, Jobcenterele vor putea justifica mai ferm oprirea prestațiilor în cazul programărilor ratate, un pas care va consolida și mai mult caracterul coercitiv al noii forme de asistență socială.