Discuția despre Bürgergeld reaprinde tensiunile sociale din Germania, după ce tot mai mulți beneficiari ai ajutorului social spun că un minijob aduce, în realitate, doar câteva sute de euro în plus față de suma primită fără a lucra. Sistemul actual permite celor care primesc Bürgergeld să câștige bani suplimentari, însă o parte din venit este scăzută din ajutorul social. În teorie, mecanismul ar trebui să stimuleze întoarcerea pe piața muncii. În practică, mulți dintre cei care acceptă un minijob susțin că diferența dintre venitul din muncă și suma primită fără a lucra este prea mică pentru a justifica efortul. În același timp, subiectul a devenit extrem de sensibil în societatea germană. O parte a opiniei publice consideră că beneficiarii Bürgergeld evită munca și preferă să trăiască din ajutorul statului, în timp ce alții spun că regulile sistemului fac ca munca part-time să fie aproape inutilă financiar.
Calculul care alimentează frustrarea
Situația a devenit și mai vizibilă după creșterea salariului minim în Germania la 13,90 euro pe oră la începutul anului 2026. Odată cu această majorare a crescut și plafonul pentru minijob, de la 520 de euro la 603 euro pe lună. La prima vedere, schimbarea ar putea părea un avantaj pentru cei care primesc Bürgergeld și lucrează câteva ore pe săptămână. Totuși, regulile de calcul ale Jobcenter reduc semnificativ suma care rămâne efectiv în buzunarul beneficiarilor. Primele 100 de euro câștigate nu sunt luate în calcul.
Până la 100 de euro venituri lunare, nimic nu poate fi dedus din beneficiile beneficiarilor de alocație de cetățean. Între 100 și 520 de euro, 20% rămân scutite. Între 520 și 603 de euro, centrele de ocupare a forței de muncă nu au voie să atingă 30% din salariu. Restul se scade din rata standard a beneficiului, în prezent 563 de euro.
Citiți și: Fraudă cu Bürgergeld: „Germania este un paradis pentru infractori”
Pentru un mini-job care câștigă 603 de euro, centrele de ocupare a forței de muncă calculează scutirea după cum urmează: 100 de euro rămân scutiți. 100 de euro se scad din cei 520 de euro, iar procentul de 20% se aplică la suma rămasă, rezultând 84 de euro. Treizeci la sută din restul de 83 de euro, adică 24,90 de euro, rămân scutiți. Astfel, un mini-jobber are o scutire totală de 208,90 de euro. Centrul de ocupare a forței de muncă deduce restul de 394,10 de euro. Prin urmare, din 600 de euro, rămân doar 208 de euro. Având în vedere costul ridicat al vieții, mulți oameni nu văd rostul de a accepta un mini-job.
O dezbatere care divide societatea
Tema Bürgergeld a devenit și un subiect politic major. Cancelarul Friedrich Merz a vorbit în repetate rânduri despre necesitatea reformării sistemului și despre introducerea unei forme de Grundsicherung care să pună mai mult accent pe responsabilitatea de a munci. În discursurile sale, liderul guvernului a susținut că statul trebuie să combată situațiile în care oamenii refuză locurile de muncă disponibile și să introducă sancțiuni acolo unde este cazul, conform KA Insider.
În același timp, criticii spun că realitatea economică este mai complexă și că mulți beneficiari acceptă minijoburi, dar descoperă rapid că sistemul de calcul face ca venitul suplimentar să fie limitat. De aici apare frustrarea ambelor tabere: cei care muncesc cu normă întreagă se simt nedreptățiți de existența ajutoarelor sociale, iar cei care primesc Bürgergeld spun că regulile actuale nu îi motivează suficient să accepte munca part-time.