Rezerviștii germani ar putea fi obligați să participe la exerciții militare – Se strânge lațul în Germania. După anunțul privind necesitatea unei aprobări pentru plecarea mai lungă din țară, acum a apărut o nouă chestiune: rezerviștii vor fi obligați să participe la exerciții militare. Obligați! Timp de decenii, Germania a funcționat pe principiul că nimeni nu poate fi forțat să facă ceva dacă nu vrea — nici soldații de rezervă, nici angajatorii lor. Acum, cel mai influent politician german în materie de apărare cere să se pună capăt acestei logici.
Thomas Röwekamp, președintele Comisiei de Apărare a Bundestagului și membru CDU, a declarat că actuala structură a rezervei Bundeswehr este incompatibilă cu realitățile geopolitice ale momentului. „În situația actuală de securitate, nu ne putem permite o forță de rezervă care funcționează exclusiv pe bază de voluntariat„, a spus Röwekamp pentru Redaktionsnetzwerk Deutschland. Miza este uriașă: Germania vizează o armată de 260.000 de soldați activi și 200.000 de rezerviști până în 2035, iar fără o reformă structurală profundă, această țintă riscă să rămână pe hârtie.
Dublul consimțământ, frâna din sistem
Problema identificată de Röwekamp este concretă: în prezent, un rezervist poate refuza să participe la un exercițiu militar pur și simplu dacă nu dorește — și, mai mult, angajatorul său poate face același lucru. Este ceea ce politicianul CDU numește „principiul dublu al participării voluntare”, un mecanism care funcționează bine pe timp de pace, dar devine un punct nevralgic tocmai atunci când ar trebui să conteze cel mai mult. „Rezervele noastre trebuie să fie disponibile rapid și gata de desfășurare în caz de urgență; acest lucru necesită angajamente clare”, a subliniat el. Propunerea sa: eliminarea acestui dublu consimțământ și introducerea unei obligativități reale de participare la antrenamente militare, în linie cu tendința europeană mai largă de reconstrucție a capacităților de apărare.
Citiți și: Plecarea bărbaților din țară doar cu acordul armatei: ”Guvernul Merz pregătește țara pentru un război major”
Argumentul economic nu este ignorat. Röwekamp recunoaște că interesele angajatorilor trebuie luate în calcul, dar le plasează într-un context mai larg: „În cele din urmă, o apărare națională și de alianță funcțională este în interesul întregii noastre societăți și, prin urmare, și al economiei.” Este o formulare diplomatică, dar mesajul este clar — securitatea națională nu poate fi negociată la nivelul unui contract individual de muncă.
Rezerviștii cer protecție înainte de orice obligație
Vocea rezerviștilor înșiși nu întârzie să apară în dezbatere. Patrick Sensburg, președintele Asociației Rezerviștilor, a spus că propunerea de principiu este „corectă și bună”, dar a insistat că nu poate funcționa fără un sistem solid de protecție la locul de muncă. Teama concretă este că, odată ce rezerviștii pot fi chemați obligatoriu, angajatorii vor evita să îi angajeze sau, mai grav, îi vor concedia la prima oportunitate. „Desființarea trebuie să fie însoțită de o protecție semnificativ îmbunătățită împotriva concedierii, astfel încât rezerviștii să nu poată fi concediați nici măcar pe termen lung. Altfel, ei vor fi primii care vor intra într-o criză”, a avertizat Sensburg.
Contextul legislativ evoluează rapid. Ministrul federal al Apărării, Boris Pistorius (SPD), a anunțat deja că pregătește pentru această vară o „strategie a rezervei” și o lege dedicată consolidării capacităților de rezervă. Cadrul legal pentru noul serviciu militar obligatoriu există deja, în vigoare de la începutul anului. Germania nu mai dezbate dacă se rearmează — dezbate acum cum face asta fără să fractureze contractul social care a funcționat, cu bune și rele, timp de opt decenii de pace.