De aproape nouă săptămâni, Germania desfășoară controale stricte la graniță. Măsura, inițiată pe 16 septembrie, a vizat inițial frontierele cu Polonia, Cehia, Austria și Elveția, extinzându-se ulterior pe întreg teritoriul țării. În primele trei săptămâni, autoritățile au raportat o reducere cu 13% a numărului de intrări ilegale, iar în șapte săptămâni au fost arestați 162 de traficanți.
Guvernul federal consideră măsura un succes, însă experții atrag atenția asupra efectelor pe termen lung. Deși pe moment migrația și activitatea traficanților par diminuate, există riscul ca aceste controale să aibă consecințe neașteptate asupra sistemului Schengen.
CITIȚI ȘI ► Camioanele, autocarele și microbuzele, supuse unor controale intensive în Germania. Verificările continuă zilnic
Rezultate imediate și percepții politice
Reprezentanții guvernului, inclusiv vicepreședintele grupului parlamentar SPD, Dirk Wiese, au lăudat inițiativa: „Scăderea numărului de intrări ilegale este o veste bună și arată că măsurile luate de ministrul de Interne Nancy Faeser sunt eficiente”.
Pe de altă parte, Hans Vorländer, expert în migrație și președinte al Consiliului pentru Integrare și Migrație, avertizează că succesul este doar temporar. El subliniază că traficanții vor căuta alte rute și că fluxurile migratorii se pot redirecționa. Deja există indicii că migrația se intensifică pe rute alternative, precum cea dinspre Africa de Vest către Insulele Canare.
În plus, datele furnizate de agenția europeană Frontex arată că numărul total al intrărilor ilegale în Uniunea Europeană a scăzut cu 42% în primele nouă luni ale anului, ceea ce sugerează o tendință generală de reducere, independent de controalele la graniță.
„Sistemul Schengen este în pericol”
Vorländer avertizează că extinderea controalelor la graniță în mai multe state europene, precum Danemarca, Olanda sau Polonia, amenință integritatea sistemului Schengen. Aceste măsuri, inițial temporare, riscă să devină permanente, ceea ce ar contrazice principiile fundamentale ale liberei circulații.
„Sistemul Schengen și reforma sistemului de azil trebuie să fie echilibrate. Controalele la graniță pot fi o soluție temporară, dar nu trebuie să devină o regulă, deoarece afectează direct spiritul acordului Schengen”, a declarat expertul.
Legalitatea controalelor, o problemă delicată
Din punct de vedere legal, controalele la graniță ridică întrebări complexe. De la începutul acestui program, 5.061 de persoane au fost oprite la graniță de poliția federală. Totuși, așa-numitele „întoarceri forțate”, prin care migranții sunt trimiși înapoi, intră adesea în conflict cu standardele europene privind dreptul de azil.
Vorländer atrage atenția că normalizarea acestor controale subminează acordul Schengen și poate încuraja statele membre să acționeze unilateral. Această abordare riscă să creeze un scenariu în care migranții sunt „împinși” de la o frontieră la alta, fără a avea acces la proceduri de azil echitabile.
Traficanții continuă să se adapteze
Deși arestarea celor 162 de traficanți poate fi considerată un succes, Vorländer subliniază că aceștia reprezintă doar executanții direcți. Rețelele de trafic de persoane, care operează la un nivel mult mai organizat, continuă să funcționeze, căutând alte modalități de a ocoli controalele stricte.
CITIȚI ȘI ► Germania a aprobat „Pachetul de siguranță”. Se vor putea efectua controale fără motiv
Măsuri temporare sau un precedent periculos?
Controalele la graniță par să aibă un impact imediat asupra reducerii migrației ilegale și a traficului de persoane. Totuși, pe termen lung, efectele lor pot fi mai degrabă negative. Aceste măsuri riscă să submineze sistemul Schengen, să fragmenteze solidaritatea europeană și să perpetueze adaptarea rețelelor de trafic.
Decizia guvernului german de a implementa controale stricte este justificată ca o măsură de ultimă instanță, menită să protejeze securitatea internă și să combată criminalitatea asociată traficului de persoane. Cu toate acestea, pentru a păstra echilibrul între securitate și libertatea de circulație, controalele trebuie să rămână o soluție temporară, nu o normă.