Puține subiecte sociale au stârnit atâta dezbatere în Germania ca Bürgergeld (Venit pentru Cetățeni), ajutorul de bază introdus pentru persoanele aflate în dificultate. Guvernul federal de coaliție CDU-SPD pregătește o reformă care include sancțiuni mai dure, reduceri la sprijinul pentru chirie și măsuri împotriva abuzurilor. În timp ce disputele politice se intensifică, noi date ale Agenției Federale pentru Ocuparea Forței de Muncă (BA) oferă o privire mai nuanțată asupra realității.
3,93 milioane de beneficiari în 2023
În medie anuală, 3,93 milioane de persoane au primit Bürgergeld în 2023. Dintre acestea, aproximativ 2,97 milioane nu aveau un loc de muncă. Mulți nu au mai fost angajați de ani de zile, iar unii, conform datelor, nu au lucrat niciodată în Germania.
BA face o distincție importantă între cei care în prezent nu muncesc și cei care nu figurează cu vreo activitate profesională înregistrată. Pentru circa 1,2 milioane de beneficiari nu s-a putut identifica o ultimă angajare. Totuși, numărul celor care chiar nu au lucrat niciodată este mult mai mic: doar 36.000 de persoane, adică în jur de 3% dintre beneficiarii apți de muncă.
Cine sunt beneficiarii
Oficialii BA subliniază că există multiple cauze pentru șomajul de lungă durată: probleme medicale, lipsă de calificări sau situații familiale complicate. În statistici, „apt de muncă” înseamnă deja capacitatea de a lucra cel puțin trei ore pe zi, o definiție care nu reflectă întotdeauna realitatea fizică sau psihologică a celor implicați.
Câteva grupuri ies în evidență:
- Tinerii și studenții – Aproximativ 418.000 de persoane cu vârste între 15 și 25 de ani trăiesc în gospodării beneficiare de Bürgergeld. Mulți sunt încă la școală, în formare profesională sau la universitate.
- Refugiații – Circa 630.000 de refugiați primesc Bürgergeld, fără a fi avut șansa să lucreze în Germania. Angajările din țările de origine nu sunt incluse în statistici.
- Cei care muncesc, dar câștigă prea puțin – Aproximativ 737.000 de beneficiari au un loc de muncă, dar salariile lor sunt insuficiente și au nevoie de sprijin suplimentar („Aufstocker”).
De asemenea, BA notează că există mișcare în sistem: 368.000 de persoane au fost șomere mai puțin de un an, în timp ce altele rămân de foarte mult timp în afara pieței muncii.
CITIȚI ȘI ► Mafia Bürgergeld din Germania exploatează săraci din România. Cum funcționează frauda
O dezbatere politică aprinsă
Ministrul Muncii, Bärbel Bas (SPD), pregătește un proiect de reformă care ar include atât sancțiuni mai stricte, cât și măsuri de sprijin personalizate. În schimb, cancelarul Friedrich Merz (CDU) cere tăieri de până la cinci miliarde de euro din bugetul pentru ajutoare sociale.
Organizațiile sociale avertizează că discuția riscă să devină stigmatizantă. Barbara Höckmann, președinta Conferinței împotriva Sărăciei, a declarat tranșant: „Multe afirmații – precum cele despre refuzul în masă de a munci – nu sunt susținute de statistici și distorsionează realitatea celor afectați.”