Se pregătește atacul asupra Iranului – Teheran este sub asediu, chiar dacă atacul nu a început încă. În bazele răspândite între Israel și Golful Persic, traficul aerian este neîncetat, portavioanele americane avansează compact și aerul miroase a război. Este preludiul unui blitz care ar putea schimba istoria Orientului Mijlociu sau rescrie-o ireversibil. Ținta este Fordow, buncărul nuclear pe care Iranul l-a săpat sub munte: o sută de metri de stâncă și beton armat care găzduiesc ambiția atomică a Republicii Islamice.
Se pregătește atacul asupra Iranului
În culise, generalul Michael „Erik” Kurilla, supranumit „Gorila”, a preluat deja comanda operațională a intervenției. Cu aprobarea secretarului Apărării Pete Hegseth, el vizează o demonstrație de forță capabilă să înfrângă mândria ayatollahilor și să elimine posibilitatea unei bombe nucleare iraniene. Pentru a face acest lucru, a dispus cea mai impresionantă desfășurare din ultimii douăzeci de ani în regiune: trei portavioane, peste 250 de avioane de vânătoare și sosirea iminentă a bombardierelor B2 Spirit.
„Mama tuturor bombelor” și îndoielile asupra impactului său
B2-urile, invizibile pentru radar și capabile să survoleze teritoriul iranian fără a fi detectate, sunt însărcinate să transporte Moab, așa-numita „mama tuturor bombelor” (Mother of all bombs): un dispozitiv de zece tone, cu peste 2.400 de kilograme de explozibil. Este cea mai puternică armă convențională disponibilă în arsenalul american. Dar va fi suficient?
Citiți și: Trump amenință Iranul. SUA se pregătesc pentru o lovitură militară decisivă. „Știm unde e liderul suprem”
Antecedentele nu sunt încurajatoare. În 2017, singura utilizare reală a Moab împotriva ISIS în Afganistan a avut un efect limitat. Și în 1999, nici măcar bombardamentele în masă ale NATO nu au reușit să distrugă un hangar blindat sârb la Pristina. Astăzi, Pentagonul este îngrijorat în special de rezistența structurală a Fordow, gândit să supraviețuiască oricărui atac aerian.
Se pregătește atacul asupra Iranului – Planul B: asaltul terestru al parașutiștilor israelieni
Așa se conturează o alternativă și mai riscantă: un asalt terestru. Modelele discutate se inspiră din atacul german de la Eben-Emael din 1940. Infiltratorii israelieni ar trebui să controleze accesul la Fordow, sub protecția avioanelor de vânătoare americane, pentru a permite unităților specializate transportate cu Hercules să intre în sit și să distrugă fizic infrastructurile cu dispozitive demolitore. O operațiune de risc extrem, dar poate singura capabilă să asigure neutralizarea completă a centrului nuclear.
Citiți și: Merz susține necondiționat ofensiva Israelului împotriva Iranului: „Aceasta e treaba murdară pe care o face pentru noi toți”
Între timp, descurajarea rămâne primul obiectiv: să facă Teheranul să înțeleagă că raidurile israeliene — deja uzate de ore și ore de misiuni cu mai multe alimentări în zbor — vor fi potențate de o prezență americană extinsă în ceruri. Noua strategie va permite nu doar lovirea regiunilor mai interne ale Iranului, ci și interceptarea lansatoarelor de rachete Sejil, capabile să transporte focoase de 650 de kilograme de explozibil.
Represalii posibile: gaze nervoase, kamikaze și Hormuz
Se pregătește atacul asupra Iranului – Problema este că Teheranul nu s-a resemnat. În rezervele lor, pasdaranul păstrează arme chimice precum gazele toxice, pregătite să fie folosite. În plus, intrarea SUA în conflict riscă să declanșeze instabilitatea în Irak, unde milițiile șiite ar putea ataca bazele americane din Bagdad.
Dar cea mai temută amenințare este cea asupra traficului energetic global. Strâmtoarea Hormuz, deja patrulată de bărci, mine și drone iraniene, este calea obligatorie de trecere pentru petrol și gaz către Occident. Un blocaj eventual ar lovi în plin economia globală deja fragilă și ar putea declanșa un efect de domino asupra prețurilor și piețelor.
Trump vrea să lovească, lumea își ține respirația
Cel care dorește cu adevărat acest lucru este în special Donald Trump. Președintele american consideră distrugerea instalațiilor nucleare iraniene o chestiune de onoare, precum și încununarea strategiei sale în Orientul Mijlociu. Casa Albă are acum două drumuri în față: să se oprească la amenințare sau să treacă pragul unui război adevărat și propriu. Între timp, Kurilla este pregătit. Din cer sau de la sol, asaltul asupra Fordow ar putea începe în orice moment.
Superbomba Mop: Puterea și limitele
Penetratorul masiv de muniție (MOP) GBU-57 este cea mai grea armă convențională americană, concepută pentru a ataca ținte fortificate adânc. Cântărind 13 tone și fiind proiectată să penetreze până la 60 de metri de beton, se pretinde că este singura armă capabilă să distrugă laboratoarele nucleare ascunse sub Muntele Fordow din Iran . Eficacitatea sa operațională rămâne însă controversată, iar utilizarea sa nu a fost niciodată testată într-un conflict real.
Geneza MOP datează din iarna anului 2001, după eșecul bombelor convenționale împotriva tunelurilor lui Osama Bin Laden din Tora Bora. Pentagonul a decis astfel să dezvolte un dispozitiv capabil să pătrundă în adâncurile subterane care, până atunci, rezistaseră atacurilor aeriene. De la primele teste din 2007, producția a fost limitată la aproximativ douăzeci de unități, rezervate exclusiv bombardierelor stealth
B-2 Spirit ale Forțelor Aeriene Americane , o constrângere operațională ce limitează sever versatilitatea utilizării bombei. MOP folosește doar energia cinetică a căderii libere , fără ajutorul unor propulsoare suplimentare, și conține o încărcătură explozivă concepută pentru a genera un efect asemănător cutremurului, capabil să demoleze structurile subterane.
MOP este folosit exclusiv de B-2, dar există o armă soră, GBU-43 MOAB , cunoscută, cum spuneam mai sus, sub numele de „Mama tuturor bombelor ”, care cântărește aproximativ 10 tone și funcționează diferit: explodează deasupra solului, creând o undă de șoc devastatoare cu o rază de doi kilometri, capabilă să distrugă buncărele de la suprafață și să neutralizeze oamenii protejați în peșteri.