Tensiunile dintre NATO și Rusia au escaladat vineri, după ce trei avioane de tip MiG-31 au pătruns pentru 12 minute în spațiul aerian al Estoniei, în apropierea insulei Vaindloo. În urma incidentului, premierul estonian Kristen Michal a activat Articolul 4 al Tratatului Atlanticului de Nord, un mecanism ce permite consultări de urgență între statele aliate atunci când integritatea teritorială sau securitatea unui membru este amenințată. Ministrul de Externe al României, Oana Țoiu, se află în SUA și a comentat dur incidentul la CNN.
Ce presupune Articolul 4 și de ce este diferit de Articolul 5
Spre deosebire de celebrul Articol 5, care se activează doar în cazul unui atac armat și obligă la apărare colectivă, Articolul 4 are rol preventiv. Acesta permite consultări rapide în cadrul Consiliului Nord-Atlantic, înainte ca situația să degenereze într-o confruntare militară directă. Ministerul german al Apărării a subliniat că este vorba despre „gelebte Bündnissolidarität” – solidaritate practică a alianței, un instrument folosit pentru a răspunde ferm provocărilor.
Estonia a mai raportat patru intruziuni aeriene rusești în 2025, inclusiv pe 13 mai, 22 iunie și 7 septembrie. În toate cazurile, aeronavele ruse au zburat cu transponderele oprite și fără a transmite planuri de zbor, fapt calificat de armata estoniană drept încălcare gravă a normelor internaționale. „Acesta este un act de o obrăznicie fără precedent”, a declarat ministrul de externe Margus Tsahkna.
Citiți și: Alertă NATO: Avioanele de vânătoare rusești invadează spațiul aerian
Reacții dure din partea NATO și a Uniunii Europene
NATO a răspuns prompt, iar avioane de vânătoare F-35 italiene au interceptat aeronavele ruse. Secretarul general Mark Rutte a condamnat incidentul ca fiind un nou exemplu al „comportamentului iresponsabil al Rusiei”. La rândul său, ministrul german de externe Johann Wadephul a declarat că Germania este „în deplină solidaritate cu Estonia”. Ursula von der Leyen a avertizat că „pe măsură ce amenințările escaladează, va crește și presiunea asupra Rusiei”.
Citiți și: Dronă rusească interceptată în România de avioane F-16. Zelenski: „Nu este un accident”
Și Uniunea Europeană a legat incidentul de noile măsuri împotriva Moscovei. Cu doar câteva ore înainte, Comisia Europeană prezentase al 19-lea pachet de sancțiuni, care include interzicerea importului de gaz lichefiat rusesc din 2027 și sancționarea a peste 100 de nave din „flota fantomă” folosită pentru ocolirea restricțiilor. Contextul amplifică percepția că Rusia testează constant limitele răbdării Occidentului.
Mesajul României: „Rusia obține opusul a ceea ce își dorește”
Ministrul român de externe, Oana Țoiu, a reacționat la CNN după discuțiile purtate cu omologul său estonian Margus Tsahkna. „Considerăm incidentul intenționat și inacceptabil. Rusia încearcă să submineze coerența NATO, dar obține exact opusul. Suntem în strânsă legătură unii cu ceilalți”, a declarat șefa diplomației române. Ea a amintit că decizia luată la summitul de la Haga de a majora cheltuielile de apărare la 5% din PIB este una corectă și că România susține accelerarea sancțiunilor.
Citiți și: Aeroporturi europene sub atac. Pasagerii trebuie să verifice starea zborurilor!
Țoiu se află într-o vizită oficială în Statele Unite, unde conduce delegația României la sesiunea ONU și participă la întâlniri transatlantice alături de secretarul de stat american Marco Rubio. Contextul oferă Bucureștiului o platformă pentru a sublinia importanța solidarității aliate și pentru a susține o reacție coordonată la escaladările provocate de Moscova.
Potrivit News.ro și CNN, actualul incident marchează doar a opta activare a Articolului 4 în istoria NATO, o dovadă a gravității situației. Precedentele includ de cinci ori Turcia și de două ori Polonia, ultima dată în februarie 2022, imediat după invazia rusă în Ucraina.