Producţia de miere a României a crescut într-un an cât alţii în zece şi a ajuns în 2015 la 35.000 de tone, adică 13% din cantitatea totală produsă în spaţiul comunitar, de 268.000 de tone, relevă datele făcute publice de Comisia Europeană. Într-un an de zile, am depăşit Spania, Ungaria, Grecia şi Polonia.
Şi la nivelul UE producţia a crescut destul de mult în 2015 faţă de 2014, când a fost de numai 240.000 de tone. Dar la nivelul României avansul a fost de-a dreptul spectaculos: de la puţin peste 20.000 de tone la 35.000 de tone, adică o creştere de 75%.
Şi la capitolul costuri de producţie pe kilogramul de miere România s-a situat foarte bine: 2,10 euro, mai ieftin fiind doar în Bulgaria (1,98 euro/kg) şi Cehia (1,85), dar aceste două ţări sunt mult sub noi la cantitatea produsă. Media Uniunii Europene este de 3,04 euro pentru un kilogram de miere, iar cele mai mari costuri de producţie se înregistrează în Malta – 12 euro. În ceea ce priveşte preţul final mediu pentru mierea polifloră, şi el este foarte redus în România, de numai 4,35 euro pe kilogram, faţă de media europeană de 5,76 euro. Cea mai scumpă miere se vinde în Marea Britanie, cu 15,18 euro pe kilogram, iar cea mai ieftină în Bulgaria – 3,49 euro, potrivit datelor Comisiei Europene.
Nemţii preferă mierea chinezească
La români însă, o veste bună vine întotdeauna însoţită de una proastă. La preţuri suntem extrem de competitivi în comparaţie cu ţările comunitare, însă nu acelaşi lucru se poate spune şi faţă de alte state, cum ar fi China, Argentina sau, mai nou, Ucraina.
„Partenerii noştri tradiţionali din Germania, unde exportam majoritatea cantităţii produse, au început să cumpere miere chinezească, argentiniană sau ucraineană, mai ieftină, pe care o cupajează, o amestecă, cu mierea românească şi le iese un preţ mult mai mic pe kilogram“, a declarat pentru „România liberă“ Simion Boaghe, directorul general al Complexului Apicol „Veceslav Harnaj“ din cartierul bucureştean Băneasa.
El a precizat că, cu toate că mierea din ţările menţionate este mai slabă calitativ decât cea românească, nemţilor le convine să facă asemenea cupaje, pentru că este mult mai convenabil din punct de vedere economic. Colac peste pupăză, anul trecut s-a pierdut mai mult decât se câştigase în 2015. „În 2016 am obţinut puţin peste 30% din producţia pe care o înregistram în mod normal, pentru că atunci când au înflorit salcâmii şi teii a plouat. Albinele au nevoie în acea perioadă de o temperatură de minimum 24 de grade Celsius“, a explicat Boaghe.
Cât despre anul în curs, apicultorul nu s-a putut pronunţa. „Eu trag speranţă că va fi un an bun, însă ne putem da seama cu certitudine abia prin -luna martie“, a concluzionat Simion Boaghe.
Comisia Europeană a pus la punct un program pe trei ani pentru stimularea apicultorilor, cu o finanţare totală de 36 milioane de euro pe an în perioada 2017-2019. Programul este cofinanţat în proporţie de 50% de la Bruxelles, iar statele membre pot alege din opt măsuri eligibile. Bugetul alocat de CE fiecărei ţări din spaţiul comunitar este stabilit în funcţie de numărul de stupi din respectivul stat. Rata de absorbţie a fondurilor europene pentru apicultori a fost de peste 90% în programele de stimulare din anii precedenţi.
Germania, cea mai importantă piață de desfacere a cafelei din sfeclă, invenția unui român
Beat la volan, a produs un grav accident la Berlin, trei răniți și trafic blocat 8 ore