Sari la conținut

Șapte din zece imigranți din Austria nu știu să citească și să scrie corect

Etichete:
26/08/2023 12:43 - ACTUALIZAT 16/10/2023 16:00
Analfabetismul în rândul imigranților din Austria

Analfabetismul în rândul imigranților din Austria – Competențele lingvistice suficiente sunt esențiale pentru integrarea cu succes. Însă, în Austria, există o problemă fundamentală, deoarece, după cum arată actualul raport privind integrarea, mulți migranți nu pot citi și scrie.
>>> Muncitori români, printre care unii analfabeți, exploatați pe șantierele din Berlin. Patru bărbați, puși sub acuzare

Analfabetismul în rândul imigranților din Austria

Conform raportului, prezentat joi, șapte din zece dintre cei care au venit în Austria în 2022 ar avea nevoie de alfabetizare. Potrivit raportului, aproximativ jumătate nu nu pot citi sau scrie în nicio limbă. Cu 78%, proporția este cea mai mare în rândul sirienilor, ceea ce se datorează parțial prăbușirii sistemului școlar din ca urmare a războiului civil.

Analfabetismul la adolescenți

Potrivit raportului, mulți dintre analfabeți nu au urmat școala sau au urmat doar școala elementară. Potrivit șefei consiliului consultativ pentru integrare, Katharina Pabel, sistemul din Austria este bun, dar este clar că în aceste condiții le este greu să atingă anumite niveluri de limba germană. Ministrul integrării Susanne Raab (ÖVP) a spus că se ia în considerare și obligația de a efectua cursuri de germană pentru a promova integrarea imigranților pe piața muncii. Participarea este în prezent obligatorie pentru a nu pierde asistența socială. „Vă puteți imagina că trebuie atins un anumit nivel de limbă într-o anumită perioadă de timp pentru a păstra asistența socială”, a spus Raab la prezentarea de joi.

Raportul din acest an se concentrează pe situația tinerilor, potrivit lui Pabel. Evaluarea datelor arată că tinerii proveniți din migrație se descurcă mai rău în ceea ce privește formarea și integrarea pe piața muncii decât tinerii fără un mediu migrator. Ei termină o ucenicie mult mai rar sau trec la o școală superioară, spune Pabel. Procentul acestora este, de asemenea, mai mare în grupul „NEET”, adică acei tineri care nu sunt înscriși la vreun curs de formare, nu muncesc și nici nu studiază.
>>> Radu Banciu atacă românii din diaspora: «Sunt analfabeți, dar toți se consideră Dumnezeu pe pământ»

Fiecare a patra persoană are un trecut migrator

Fiecare a patra persoană din Austria are acum un trecut migrator. Proporția celor ai căror părinți s-au născut ambii în străinătate a crescut cu 1% de la an la an, la 26,4% din populația totală, conform Anuarului Statistic 2023 al Oficiului Național de Statistică și ÖIF. În 2022, în cifre absolute (și în medie) erau 2,35 milioane de oameni, potrivit lui Tobias Thomas, directorul general al Oficiului Național de Statistică. Cota a crescut astfel cu 7,6 puncte procentuale în ultimii zece ani.

Potrivit anuarului, rata de ocupare a persoanelor cu vârste cuprinse între 15 și 64 de ani cu un mediu de migrație a fost de 69% în 2022, iar cea a populației fără fond de migrație a fost de 76%.

România, țara cu cea mai mare creștere a imigrației în Austria

La 1 ianuarie, cel mai mare grup dintre cei 1,7 milioane străini care trăiau în Austria fără pașaport austriac erau cetățeni germani (225.000), urmați de 147.500 români, 121.900 sârbi și 119.700 turci. Pozițiile cinci până la zece sunt urmate de Croația, Ungaria, Bosnia și Herțegovina, Siria, Ucraina și Polonia ca țări de origine. Cele mai mari creșteri absolute din 2015 au fost în rândul românilor (plus 74.100), ucraineni (plus 71.000), sirienilor (plus 70.900) și germanilor (plus 54.500). În 2022, imigrația netă în Austria – soldul imigrației și emigrației – a crescut față de anul precedent cu 161% (plus 137.000 de persoane). La această creștere bruscă au contribuit în special refugiații din Ucraina și Siria.

Criticile opoziției

În urma prezentării raportului privind integrarea, opoziția nu a cruțat criticile. De exemplu, liderul FPÖ Herbert Kickl a explicat într-o emisiune că Austria nu este „nici biroul mondial pentru educație, nici biroul social mondial”. El a acuzat ÖVP că dizolvă tot mai mult distincția clară dintre imigrație și azil. „Azilul este protecție temporară și nu mantia pentru imigrația în masă”. Potrivit lui Kickl, liberalii sunt singurii care trag această linie de demarcație „în mod demonstrabil, durabil și consecvent cu „Fortăreața Austria”. Aceasta include nu numai o înghețare a azilului și „o înghețare a accesului solicitanților de azil la sistemul nostru social”, ci și încetarea acordării cetățeniei solicitanților de azil.

Sursa: Freilich-Magazin. ZiarulRomanesc.de