Cine nu a trecut prin așa ceva nu poate ști despre ce e vorba. Ce înseamnă să întocmești și să depui un proiect la Departamentul pentru Românii de Pretutindeni (DRP) pentru a obține o finanțare. Apoi să realizezi proiectul, între mii de obstacole… Dar după realizarea proiectului în sine urmează cea mai grea fază, aceea a decontului, a trimiterii documentelor pentru primirea banilor. În această etapă multe asociații se trezesc cu documente respinse și cu banii tăiați, de multe ori doar „din pix”, la ordinul șefului vremelnic al acestui departament. Vă prezentăm scrisoarea unei asociații prestigioase din Germania, „Alexandru Ioan Cuza – Gesellschaft für Literatur, Musik und Kunst e. V. Heidelberg”, care a fost victima nu numai a „pixului” șefului actual al DRP, Gheorghe Cârciu, ci și a „pixurilor” altor șefi dinaintea lui. Iată scrisoarea-denunț semnată de Iosif Herlo, președintele acestei asociații.
Asociația culturală din Heidelberg, înființată în 1991
Asociația culturală ”Alexandru Ioan Cuza – Gesellschaft für Literatur, Musik und Kunst e. V. Heidelberg” (societate pentru literatură, muzică și artă, asociație înregistrată la judecătorie) este o asociație culturală înființată în noiembrie 1991, la Heidelberg, Germania, cu scopul de a promova relațiile culturale, în primul rând, româno-germane și nu numai, pentru a contribui la crearea unui climat de pace, prietenie, prin cultură, prin cunoaștere (v. pagina web: www.cuza.de).
► Până în 2005 nu ne-am adresat, pentru sprijin, niciunui for din România. Am vrut însă, plini de elan, să ne extindem activitatea, în slujba culturii române și am organizat un Festival Enescu – muzică clasică, la Heidelberg, Mannheim, Bruxelles, Strasbourg. Din nefericire, am primit ”sprijin” financiar și de la DRP. A urmat o ”poveste” tristă, pentru noi. Încerc să relatez, pe scurt, ”evenimentele”.
Citiți și: Brandul francez Sephora, reclamă șoc în România. „Acesta este disprețul corporatist față de aborigeni”
Încă de la primul nostru proiect care s-a ”bucurat” de finanțare din partea DRP, în 2005, la decontul final ne-au restituit cu 2.200,00 euro mai puțin decât era prevăzut în contract. Cînd m-am ”plâns”, m-au îndemnat să fac un alt proiect și să-mi ”recuperez” banii. Am făcut și, la decontul final, mi-au restituit cu 5.400,00 € mai puțin, deși le-am trimis documente probatoare că am cheltuit mai mult decât în contract.
► Povestea se repetă. La îndemnul lor, am făcut un proiect mare, pentru patru organizații: Al. I. Cuza e. V. Heidelberg, Forumul German-Român din Stuttgart, Asociația pentru Promovare Culturii și Tradițiilor Româneși, din München și Academia Germano-Română, din Baden-Baden. Am primit înștiințarea că ni s-a aprobat o sumă de 84.300,00 euro. Responsabil cu banii eram eu, pentru tot proiectul. Ne-au trimis un contract, pe care l-am semnat toți (în 4 exemplare) și care a fost predat la DRP de unul dintre noi (din München), personal. Între timp, am făcut contracte cu săli, cu instituții (ex. Filarmonica Banatul), hoteluri, firme de transport etc., întrucât nu se poate organiza ceva important de azi pe mâine. Dar timpul trecea și nu mai primeam contractul semnat de DRP.
CITEȘTE ȘI: Rugăminte către CNMR și Cumpănașu: JOS LABELE DE PE DIASPORA!
„Eram disperat, contractele încheiate sunt contracte”
Până la urmă, după mai multe luni, după apeluri și scrisori rămase fără răspuns, am primit înștiințarea că nu au bani și, deci, proiectul nu va putea fi finanțat. Eram disperat, contractele încheiate sunt contracte, trebuie să fie plătite. Am telefonat la DRP, l-am ”găsit” pe directorul de atunci, Dr. Iulian Costache, azi atașat cultural la Ambasada României la Berlin, care mi-a promis ferm că se va rezolva, că va exista o recalculare/ remaniere a bugetului și sigur vom primi banii. M-a îndemnat să continui, căci ”nu ne putem face de râs” (cuvintele domniei sale).
► Nu m-am îndoit, și-a dat cuvântul și aici, în afară de contractele pentru terenuri și clădiri, este valabil și un contract verbal. N-am mai primit banii, am fost îndemnat să fac din nou o cerere, dar numai pentru 30.000 €, urmând să primesc și restul, după remanierea de buget. Am făcut, cu speranța că voi recupera măcar ceva. Nici pe aceștia n-au vrut să mi-i mai dea, până ce a intervenit consulatul german – ne ”plânsesem” peste tot, și la președinția română – fără succes. Președinte era Traian Băsescu. În sfârșit, ne-au restituit o parte din cei 30.000 (au reținut cam 10%). Când, peste câțiva ani, la o întâlnire cu doamna ministru (într-o vreme, era minister), la Stuttgart, l-am interpelat pe domnul dr. Iulian Costache, nu a negat, dar a zis, senin, că nu e vina lui, ci a secretarului de stat, care s-a opus – el ar fi vrut să-mi dea banii.
Un nou proiect aprobat, o nouă pagubă
O vreme, n-am mai făcut apel la această instituție. În 2017, considerând că s-au schimbat lucrurile, oamenii, am trimis o cerere pentr un proiect, ”Limbă și tradiție”. Din păcate, a fost aprobat și am primit chiar un avans, cam 1.300 euro. Pentru că am fost obligat să fac o modificare în program, am fost somat să restitui banii. Am încercat să tratez, proiectul fusese totuși realizat, am încercat să conving să-l recunoască măcar parțial, m-au dat în judecată. Am ”restitui” o sumă dublă – se adunaseră dobânzi foarte mari. Am plătit, nu speram că un tribunal românesc o să-mi facă dreptate.
► Am mai făcut o pauză și, din nefericire, ”convins” de bunele intenții ale actualului Secretar de Stat, domnul Gheorghe Florin Cârciu, am trimis cerere pentru un proiect ceva mai mare, Festival de toamnă pentru tineret, proiect aprobat, în valoare de 100.000 lei (roni), adică aproximativ 20.000 €. Am realizat cu mult succes proiectul, de dimensiuni mai mari decât în contract. Au fost prezente doamnele Corina Cherteș și Raluca Badea, de la DRP, ca invitate. Am avut spectacole și la Mannheim, Frankfurt pe Main, Stuttgart (la Consulat) și, două zile, la Heidelberg. Doamna Cherteș a fost chiar foarte încântată, m-a lăudat în public și a cerut să mi se cânte ”Mulți ani trăiască!” (spun asta doar ca dovadă). Am avut grupuri din Germania, din România și din Ucraina (Cernăuți).
CITEȘTE ȘI: Secretarul de stat de la Diaspora, decorat de Biserică în Germania „pentru sprijinirea parohiilor”
Decont final, 10.000 de euro lipsă
La decontul final, am primit mai puțin cu aproape 10.000 de euro – în loc de 10.100 €, doar 543 €. Am făcut, desigur, contestație, dar nu am primit niciun rezultat. Secretarul de Stat, Gh. Florin Cârciu, promisese, la o întâlnire online cu organizațiile din diaspora, că se rezolvă în două săptămâni, cel mult. După două săptămâni (exact) a zis că el a crezut, a sperat, dar comisia nu s-a pronunțat. Am mai așteptat. În sfârșit, în 28 martie 2023 am primit o înștiințare (un răspuns la sesizarea făcută), în care mi se comunica faptul că s-a reanalizat situația și primim suma de 6.000,00 €, bani pe care i-am primit cu adevărat. Am rămas deci cu un gol de ”numai” 3.500,00 €.
Citește și: Pesedist cu studii dubioase la conducerea diasporei: Revoltă în PNL
Ar trebuie să-i fiu recunoscător domnului secretar de stat Gheorge Cârciu pentru că mi-a reținut numai 3.500,00€, nu 10.000,00€, cum o făcuse inițial. Sigur, nu afirm că ar fi profitat el, personal, de acești bani, dar el este șeful departamentului. Am fost ajutat de doamna Cherteș – am trimis contractele cu cei doi șoferi, de la Cernăuți și de la Breaza, contracte în valoare de 7.500,00 €. Am primit totuși numai 6.000,00, pe motiv că 1.500,00 au fost plătiți în numerar, în mână, cu toate că cerința ca plățile să fie efectuate numai prin transfer bancar a intrat în vigoare abia în 2023. Din ce cauză, nu mi s-a spus. Am spus-o și o repet, nu am nicio răfuială cu vreo persoană anume, dar banii au fost reținuți și nu suntem o asociație finanțată, respectiv bugetară.
CITEȘTE ȘI: Premierul Marcel Ciolacu a încercat să emigreze: „Am vrut să fac parte din diaspora”
Este posibil ca noi să fi trimis dosarul incomplet ori să fi greșit ceva, dar am trimis, absolut sigur, dovezi că am cheltuit legal banii. În plus, există un așa-zis responsabil de proiect, care trebuie să ne ajute, să ne spună dacă ceva nu e în ordine. La noi era doamna Raluca Badea. Deși i-am trimis documentația în 30 octombrie (festivalul avusese loc în 6 – 10 octombrie) și am rugat-o să ne spună dacă e totul în ordine, nu ne-a răspund decăt după o lună și jumătate. Atunci ne-a îndemnat să refacem devizul, l-am refăcut și i l-am trimis – nu ne-a semnalat că ceva nu ar fi în ordine. Avem, desigur, toată documentația.
„Se urmărește nimicirea noastră?”
► Nu este de gândit că DRP încearcă să nimicească una dintre cele mai active organizații românești din diaspora? De ce, cu ce scop?
Am mai avut, nu multe, proiecte finanțate, parțial, de ICR ori de Ministerul Culturii. Am primit toți banii prevăzuți în contract, chiar dacă, pe parcurs, mi s-au semnalat unel lipsuri ori greșeli în documentație. Teoretic, așa ar trebui să procedeze și DRP. Dacă nu o face, în ciuda legii, nu se poate crede că e o intenție?Oare așa-numiții ”experți” nu au nicio responsabilitate?! Sigur că avem dovezi pentru tot ce am afirmat.
Nu învinuim pe nimeni personal, nu este de competența noastră să emitem aprecieri la persoana cuiva. În plus, suntem convinși că funcționarii români sunt corecți, cinstiți, incoruptibili etc. După episodul din 2007, trecând pe la DRP, am încercat să ”lămuresc” situația. Directorul de atunci, domnul Eugen Tomac, azi parlamentar european, a refuzat să-mi arate contractele pe care le semnaserăm noi, însă era foarte amabil. Nu cred și nici atunci n-am crezut că ei ar fi folosit acesta contracte (sau contract în 4 exemplare) pentru a încasa, absolut legal, banii, pentru ei. Am făcut mai multe proiecte, realizate cu finanțare de la instituții, fundații germane și nu s-a întâmplat niciodată să primim mai puțini bani decât era prevăzut în contract.
Iosif Herlo, președintele asociației culturale Al. I. Cuza, Heidelberg