Aproape trei sferturi dintre tinerii români (71%) cu vârste cuprinse între 16 și 30 de ani se simt marginalizați în România de criza economică, procentaj mult mai mare decât cel din Germania (27%) dar și decât media UE de 57%, arată Digi 24.
Concluziile apar în sondajul Eurobarometru făcut la comanda Parlamentului European și a fost efectuat în perioada 8-25 aprilie pe un număr de 10.294 de tineri din cele 28 de state membre.
Din punct de vedere a sentimentului marginalizării lor în societate, tinerii români un pic mai bine decât cei din țări lovite mai puternic de criză. Acest sentiment este mai pronunțat în rândul tinerilor din Grecia (93%), Portugalia (86%), Cipru (81%), Spania (79%), Italia și Croația (78%), Bulgaria (72%) și Lituania. La cealaltă extremă cele mai puternice sentimente de inserție socială sunt întâlnite, cu excepția tinerilor din Germania, la cei din Malta (doar 28%), Danemarca (31%), Luxembrourg (41%), etc.
Legat probabil și de sentimentul excluderii lor este decizia tinerilor de a emigra/părăsi țara de origine. Un procentaj de 32% dintre tinerii europeni se simt motivați să studieze, să urmeze stagii de pregătire sau să lucreze în alte țări. Acest procentaj este de 18% în Germania, 44% în România, 57% în Suedia și 55% în Cipru.
Aplauze pentru tinerii artiști români din zona Rin-Main, în concert la Offenbach. Organizator: ARO Rumänischer Kulturverein Frankfurt, Offenbach & Umgebung e.V.
La nivelul întregii Uniuni Europene, 88% dintre cei cu vârsta între 16 și 30 de ani (85% în cazul României), nu au călătorit niciodată într-o altă țară UE pentru a studia sau pentru a munci.
Importanța cunoștințelor despre UE și a participării la vot la alegerile europene 90% dintre respondenți (89% în cazul României) consideră că este important să învețe despre UE și despre cum funcționează instituțiile acesteia și puțin peste jumătate (51% la nivelul UE, 37% în cazul României) consideră că votul la alegerile pentru Parlamentul European este cea mai bună metodă de a participa în mod eficient la viața publică a Uniunii.
Social media – “progres pentru democrație”. Dintre tinerii europeni, care sunt foarte activi pe rețelele sociale, 46% (49% în cazul României) consideră că aceste rețele reprezintă “un progres pentru democrație, deoarece permit tuturor să participe la dezbaterea publică”.
Reticențele cele mai mari vin din partea tinerilor din Franța (47%), Belgia (42%), Irlanda (39%) care cred că rețelele sociale reprezintă un risc pentru democrație căci sunt sinonime cu utilizarea nepotrivită a datelor personale.
Graniţele României comuniste. Cum trebuia să-ţi justifici prezenţa în propria ţară