Noi date despre sărăcia din Germania. Peste 13 milioane de persoane sunt, în prezent, expuse riscului de sărăcie — aproape fiecare al șaselea locuitor al țării. Cele mai recente statistici ale Oficiului Federal de Statistică arată că fenomenul nu îi vizează doar pe șomeri, ci lovește puternic și în adulții care locuiesc singuri sau în părinții care își cresc copiii fără partener. Chiar dacă ponderea celor aflați în risc nu s-a modificat spectaculos față de anul trecut, cifrele rămân îngrijorătoare. În contextul costurilor de trai în creștere și al inegalităților sociale tot mai vizibile, rămâne o întrebare: răspunde suficient de bine sistemul social german acestei presiuni?
Noi date despre sărăcia în Germania. Fiecare al șaselea cetățean, în risc
Conform datelor pentru 2025, 13,3 milioane de persoane — adică 16,1% din populație — trăiau sub așa-numitul prag al sărăciei. Procentul este mai mare decât în 2024, când se situa la 15,5%. Definiția utilizată la nivelul Uniunii Europene arată că o persoană este considerată expusă riscului de sărăcie dacă are un venit sub 60% din venitul mediu al gospodăriilor din țară.
În Germania, pragul era de 1.446 de euro net pe lună pentru un adult care locuiește singur, iar pentru o familie de patru persoane ajungea la 3.036 de euro.
Citiți și: Viața străinilor din Germania, tot mai dificilă. Avertisment dur pentru autorități
Cine este cel mai expus?
În topul categoriilor vulnerabile se află persoanele care locuiesc singure și părinții singuri. În prima categorie, 30,9% dintre gospodării erau afectate de sărăcie, iar în cazul părinților care cresc singuri copii — 28,7%.
Cel mai ridicat risc rămâne însă în rândul șomerilor: 64,9% dintre aceștia se aflau sub pragul sărăciei. Peste media generală sunt și persoanele inactive profesional (33,8%), precum și pensionarii (19,1%).
Datele provin din microrecensământ, la care au participat 47.444 de gospodării și 81.255 de persoane cu vârsta de peste 16 ani. După cum relatează Spiegel, studiul ia în calcul nu doar veniturile, ci și nivelul de trai, precum și posibilitatea reală de participare la viața socială.
Sărăcia nu înseamnă doar lipsa banilor
Potrivit definiției UE, riscul de sărăcie nu se reduce la un venit mic. Contează și riscul de excluziune socială — de exemplu, lipsa accesului la bunuri esențiale, o activitate profesională redusă în gospodărie sau dificultăți în acoperirea nevoilor de zi cu zi.