Anul acesta, aurorele boreale au fost observate în regiuni neobișnuite, inclusiv în anumite zone din Germania, datorită furtunilor solare. Aceste fenomene spectaculoase sunt declanșate de activitatea intensă a Soarelui, care a produs numeroase erupții. Într-un nou studiu, cercetătorii au identificat indicii despre „Superflares”, erupții solare extrem de puternice, care ar putea cauza perturbări masive pe Pământ.
Deși aurorele sunt o manifestare fascinantă, furtunile solare severe pot provoca daune grave, cum ar fi colapsul rețelelor electrice, perturbarea sateliților, exemplu fiind un eveniment din 2022 care a distrus aproape 40 de sateliți Starlink, și costuri uriașe – Agenția Spațială Europeană (ESA) estimează pagube de aproximativ 15 miliarde de euro în cazul unui eveniment extrem.
Superflares: O amenințare necunoscută
Cercetătorii de la Institutul Max Planck pentru Cercetarea Sistemului Solar din Göttingen au studiat superflares – erupții cu radiații extrem de puternice, de până la zece mii de ori mai intense decât cele mai mari erupții solare cunoscute.
CITIȚI ȘI ► Întreruperi de internet și de curent din cauza uneia dintre cele mai mari erupții solare din ultima vreme
Echipa a analizat 56.450 de stele asemănătoare Soarelui și a documentat 2.889 de superflares. Aceste evenimente par să aibă loc, în medie, o dată la un secol pentru fiecare stea, o frecvență mai mare decât se credea anterior. Datele provin de la telescopul spațial Kepler, care a monitorizat luminozitatea stelelor între 2009 și 2013.
Energia distructivă a superflares-urilor
Superflares eliberează energii comparabile cu trilioane de bombe cu hidrogen. Potrivit cercetătorului Sami Solanki, dacă aceste evenimente ar expulza particule în spațiu, impactul asupra Pământului ar putea fi devastator.
Un exemplu din istorie este evenimentul Carrington din 1859, când furtuna solară a cauzat perturbări severe ale rețelelor telegrafice, iar aurorele au fost vizibile până în Roma și Havana. Urme ale furtunilor solare din trecut pot fi detectate în natură, de exemplu: uzotopul de carbon C-14 în lemnul copacilor vechi, variante radioactive de beriliu și clor în gheața glaciară.
Analizele arată că, în ultimele milenii, au avut loc cel puțin cinci astfel de evenimente excepționale.
CITIȚI ȘI ► Spectacol pe cerul Germaniei! Aurora boreală, vizibilă și în 2024
Pregătirea pentru viitoarele erupții
Previziunea pe termen lung a unui asemenea eveniment este extrem de dificilă. Alarmele pot fi declanșate doar atunci când Soarele arată semne imediate de activitate intensă.
Un pas esențial pentru o mai bună pregătire este lansarea sondei Vigil a ESA, planificată pentru 2031. Aceasta va monitoriza Soarele dintr-un unghi lateral, oferind timp suplimentar pentru a proteja sateliții prin trecerea lor în modul de economisire a energiei și consolidând rețelele electrice.