Criza de personal calificat a devenit una dintre cele mai mari provocări pentru economia germană. Totuși, o nouă cercetare realizată de Institutul pentru Economie Germană (IW) arăta că mulți angajați sunt dispuși să își mărească programul de lucru, însă doar dacă statul și angajatorii oferă stimulente clare.
Potrivit sondajului reprezentativ la care au participat circa 5.000 de angajați, 77% dintre respondenți au declarat că și-ar extinde timpul de lucru dacă condițiile de muncă și fiscale ar fi mai atractive. Surprinzător, disponibilitatea este aproape identică atât la angajații cu normă întreagă (76%), cât și la cei cu normă parțială, contrazicând ideea că doar cei cu program redus ar fi deschiși la mai multe ore.
Condițiile joacă însă un rol decisiv. 72% dintre participanți leagă disponibilitatea pentru mai multă muncă de scăderea taxelor și a contribuțiilor sociale. Alte stimulente importante sunt programul flexibil, accesul la munca de acasă și o infrastructură mai bună pentru îngrijirea copiilor. Fără un avantaj financiar vizibil, puțini angajați sunt dispuși să lucreze mai mult.
Tinerii, mai deschiși decât seniorii
Disponibilitatea crește în special în rândul generațiilor tinere: 86% dintre angajații sub 30 de ani se declară dispuși să accepte mai multe ore, în timp ce doar 69% dintre cei peste 55 de ani împărtășesc această opinie. Diferențele legate de gen, domeniu de activitate sau nivel de educație sunt minime. Totuși, managerii și persoanele aflate în poziții de conducere manifestă o disponibilitate peste medie pentru mai multă muncă.
Conform IW, extinderea timpului de lucru reprezintă una dintre soluțiile rapide pentru a contracara deficitul de forță de muncă calificată. Contextul este clar: milioane de baby-boomeri ies treptat la pensie, în timp ce mai puțini tineri intră pe piața muncii. Prelungirea timpului de lucru la nivel individual ar putea aduce rezultate mai rapide decât alte măsuri precum migrația forței de muncă sau creșterea ratei de ocupare.
„Este nevoie în primul rând de acțiunea politicienilor”, explică autorii studiului. O reducere a poverii fiscale ar putea face mai atractivă munca suplimentară, în timp ce majorarea beneficiilor sociale ar putea descuraja acest proces prin costuri suplimentare.
CITIȚI ȘI ► Germania recunoaște tot mai multe diplome și calificări profesionale din străinătate
Scad sau cresc taxele și contribuțiile?
Guvernul federal anunță intenția de a reduce presiunea fiscală asupra veniturilor mici și medii, însă rămâne de văzut dacă există resursele financiare necesare. Ministrul de Finanțe Lars Klingbeil propune o impozitare mai ridicată pentru cei bogați, dar partidele de opoziție, în special CDU și CSU, resping această idee.
În ceea ce privește contribuțiile sociale, tendința pare să fie de creștere. Atât sistemul de pensii, cât și cel de sănătate și îngrijire necesită mai multe resurse din cauza îmbătrânirii populației. Planurile coaliției, precum menținerea nivelului pensiilor până în 2031, ridică și ele costurile. Totuși, guvernul afirmă că din 1 ianuarie 2026 dorește să mențină stabile contribuțiile la asigurarea de sănătate și îngrijire, deși detaliile concrete rămân neclare.