
Germania a atins un nou record financiar într-un domeniu extrem de sensibil: plata alocațiilor pentru copii în afara granițelor. În 2025, sume fără precedent au părăsit bugetul statului german sub formă de Kindergeld, iar România se află printre țările în care ajung cei mai mulți bani. Fenomenul reaprinde o dezbatere veche, aflată la granița dintre drept social, migrație și suspiciuni de fraudă. Datele oficiale arată o creștere constantă și accelerată a transferurilor externe, într-un context în care milioane de familii cu legături directe cu Germania trăiesc, muncesc sau își cresc copiii dincolo de frontierele țării.

Sume record trimise peste granițe în 2025
Potrivit informațiilor transmise de Agenția Federală pentru Ocuparea Forței de Muncă (BA) și citate de presa germană, în 2025 au fost virați aproximativ 528 de milioane de euro sub formă de alocații pentru copii către conturi din afara Germaniei. Este cea mai mare sumă înregistrată vreodată, în creștere față de 514 milioane de euro în 2024 și de aproape 15 ori mai mare decât în 2010, când transferurile externe se ridicau la doar 35,8 milioane de euro.
Raportat la totalul plăților, Germania a cheltuit în 2025 circa 55,3 miliarde de euro pentru alocații. Transferurile în afara țării reprezintă aproximativ un procent din această sumă, însă dinamica lor rapidă le-a adus în centrul atenției publice și politice.
Cine sunt copiii pentru care se plătește alocație
Din totalul de 17,57 milioane de copii pentru care s-a plătit Kindergeld în 2025, aproximativ 3,93 milioane au cetățenie străină. Asta înseamnă că peste 22% din fondurile alocate au mers către copii sau familii care nu sunt de naționalitate germană.
Autoritățile germane subliniază însă că un transfer într-un cont din străinătate nu înseamnă automat că acel copil locuiește în afara Germaniei. Există familii care trăiesc în Germania, dar folosesc conturi bancare din alte țări, la fel cum există situații inverse, în care alocația ajunge într-un cont german pentru copii care trăiesc în afara țării.
România, în topul țărilor unde ajung banii
Cele mai multe transferuri externe sunt direcționate către state din Uniunea Europeană. Printre acestea se numără Polonia, România, Cehia, Franța, Croația, Slovacia, Ungaria și Bulgaria. Deși o defalcare completă pe țări pentru întregul an nu a fost încă publicată, România este constant menționată printre principalele destinații ale alocațiilor germane.
Contextul este strâns legat de numărul mare de români care muncesc legal în Germania, dar au copiii rămași acasă sau mutați în alte state UE. Conform legislației germane, dreptul la alocație este legat de locul de muncă al părintelui, nu de țara în care locuiește copilul.
Citiți și: Se anunță schimbări majore la alocația pentru copii: ce urmează pentru milioane de familii
Un element care a schimbat semnificativ statisticile este prezența refugiaților ucraineni. Persoanele din Ucraina care au permis de ședere în Germania beneficiază, la rândul lor, de Kindergeld. În prezent, ucrainenii se află pe locul trei în topul beneficiarilor, după cetățenii germani și cei turci. În 2024, pentru 337.110 copii ucraineni au fost plătite alocații în valoare de peste 1,14 miliarde de euro. Această evoluție a contribuit semnificativ la presiunea asupra bugetului și la intensificarea dezbaterii publice, relatează WELT.
Controverse, suspiciuni și limite legale
Plățile de alocații în afara Germaniei sunt constant criticate, mai ales din cauza suspiciunilor de fraudă socială. Există temeri că sistemul este vulnerabil la declarații false sau situații greu de verificat, mai ales când copiii locuiesc în alte țări.
Din punct de vedere legal, aceste plăți sunt însă acoperite atât de legislația germană, cât și de dreptul european. Beneficiază de ele cetățenii UE care muncesc în Germania, precum și cetățenii germani care trăiesc sau lucrează în străinătate. Tocmai acest cadru juridic face ca reducerea sau limitarea transferurilor să fie extrem de dificilă.
