
Un cont bancar rămas în România poate părea fără legătură cu autoritățile fiscale germane, însă pentru persoanele care sunt rezidente fiscal în Germania lucrurile stau diferit. La sfârșitul lunii septembrie are loc schimbul anual automat de informații despre conturile financiare deținute în străinătate. Datele ajung la autoritățile fiscale germane și pot fi comparate cu informațiile declarate de contribuabil, inclusiv atunci când contul se află la o bancă din România.
Germania primește datele pe 30 septembrie
Schimbul se desfășoară prin Common Reporting Standard (CRS), sistem internațional creat pentru combaterea evaziunii fiscale și ascunderii veniturilor în străinătate. În Germania, procedura este gestionată de Bundeszentralamt für Steuern (BZSt). Autoritățile fiscale din statele participante transmit informații despre conturile persoanelor care au rezidența fiscală în Germania, iar Germania procedează similar în cazul conturilor germane deținute de rezidenți fiscali ai altor state participante la mecanism.
Pentru schimbul din acest an, termenul este 30 septembrie 2026. Potrivit CHIP, Germania va primi informații din 118 state, iar datele vizează anul 2025. Sistemul cuprinde toate statele Uniunii Europene și numeroase țări din afara UE. România participă la schimbul automat de informații financiare prin DAC2/CRS, mecanism prezentat și în documentația oficială publicată de Agenția Națională de Administrare Fiscală.

Ce informații despre contul din România ajung în Germania
Informațiile transmise pot fi considerabile. Printre acestea se numără numele și adresa titularului, data și locul nașterii, numărul de identificare fiscală, numărul contului și datele instituției financiare. În funcție de tipul contului, raportarea poate cuprinde și soldul sau valoarea contului, precum și anumite venituri financiare, între care dobânzi, dividende și alte câștiguri prevăzute de regulile CRS.
Asta nu înseamnă însă că Finanzamt primește automat lista fiecărei cumpărături, retrageri sau plăți efectuate cu acel cont. CRS presupune transmiterea unui set de informații financiare stabilit prin lege, nu a întregului istoric al tranzacțiilor bancare. Scopul schimbului este ca administrațiile fiscale să poată identifica veniturile și activele financiare relevante fiscal deținute în alte state și să verifice dacă obligațiile fiscale au fost respectate.
Vezi și: Toate bancnotele euro își vor schimba aspectul. Termenul limită este 21 septembrie
Un cont românesc nu este ilegal
Pentru un român stabilit în Germania, simplul fapt că păstrează un cont bancar în România nu reprezintă în sine o problemă fiscală. Importantă este rezidența fiscală și existența unor venituri care trebuie declarate în Germania. Problemele pot apărea, de exemplu, dacă într-un cont din România sunt obținute dobânzi, dividende sau alte venituri impozabile care trebuiau declarate autorităților germane, dar acestea nu apar în declarația fiscală.
În cazul conturilor germane, impozitul pentru numeroase venituri din capital este reținut direct de instituția financiară. La un cont din străinătate situația poate fi diferită, iar titularului îi poate reveni obligația de a declara veniturile respective în Germania. BZSt confirmă că primește de la statele partenere informații despre conturile din străinătate ale persoanelor rezidente în Germania, în timp ce ANAF publică documentația aplicabilă instituțiilor financiare românești pentru raportările DAC2/CRS.
Finanzamt poate compara informațiile
Potrivit informațiilor publicate de CHIP și documentației oficiale a Bundeszentralamt für Steuern, schimbul din acest an are ca termen 30 septembrie, iar informațiile se referă la perioada de raportare precedentă. După ce datele ajung în sistemul fiscal german, acestea pot fi utilizate pentru verificarea situației contribuabililor. Dacă informațiile privind veniturile financiare din străinătate nu corespund celor declarate, autoritățile fiscale pot solicita explicații și documente suplimentare.
30 septembrie nu reprezintă introducerea unei noi forme de supraveghere a conturilor bancare. Schimbul automat funcționează de mai mulți ani, iar data reprezintă termenul anual pentru transmiterea informațiilor între statele participante. Pentru românii rezidenți fiscal în Germania, consecința practică este simplă: existența unui cont în România nu înseamnă că acel cont rămâne necunoscut administrației fiscale germane, iar veniturile impozabile obținute prin acesta trebuie tratate conform regulilor fiscale aplicabile.
