Adio muncă cu normă redusă în Germania! De luni de zile, cancelarul Friedrich Merz (CDU) transmite un mesaj ferm: germanii ar trebui să muncească mai mult. Acum, dezbaterea intră într-o zonă sensibilă. Secretara de stat pentru economie, Gitta Connemann (CDU), cere limitarea drastică a muncii part-time. În viziunea sa, pe viitor, programul redus ar trebui permis doar părinților și angajaților care îngrijesc rude dependente. Propunerea a aprins rapid scena politică și socială. Mediul de afaceri salută inițiativa, invocând nevoia de a elimina „frânele creșterii”, în timp ce SPD și sindicatele resping ideea. În paralel, experți economici și fiscali atrag atenția că adevărata problemă nu este lipsa dorinței de muncă, ci un sistem de taxe care penalizează suplimentar orele în plus.
Când munca în plus aduce taxe în plus
Asociația Patronală Germană (BDA) vede în reducerea muncii part-time o soluție pentru deficitul de forță de muncă și stagnarea economică. În schimb, sindicatele avertizează că o astfel de măsură ar împinge angajații într-un colț periculos, forțându-i să aleagă între carieră și viața personală. Între aceste tabere, tot mai multe voci independente susțin că discuția ratează esențialul. Organizații precum OECD și Bund der Steuerzahler afirmă că germanii muncesc mai puțin nu din comoditate, ci pentru că statul face ca munca suplimentară să fie slab recompensată.
Expertul fiscal Matthias Warneke explică diferențele drastice de impozitare dintre part-time și normă întreagă. În multe cazuri, un angajat ajuns la program complet plătește de 3,5 până la 6 ori mai multe taxe decât în regim part-time.
Un exemplu concret: un angajat cu un salariu orar de 25 de euro, care lucrează 20 de ore pe săptămână, câștigă 2.000 de euro pe lună și plătește un impozit de doar 4,4%. Dacă trece la 40 de ore, salariul brut se dublează la 4.000 de euro, dar impozitul aproape se triplează, ajungând la 13,1%. Situații similare apar și la venituri mai mari, unde creșterea timpului de lucru aduce un salt disproporționat al taxelor.
„Avem nevoie urgentă de o reformă fiscală”
Președintele Bund der Steuerzahler, Reiner Holznagel, avertizează că fără o reformă fiscală reală, apelurile la mai multă muncă vor rămâne simple sloganuri. În aceeași linie, liderul CSU, Markus Söder, vorbește despre necesitatea unor stimulente fiscale care să facă munca cu program normal atractivă.
La nivel internațional, OECD merge și mai departe, cerând eliminarea mini-joburilor și a sistemului de impozitare comună a soților, considerate piedici majore pentru creșterea participării pe piața muncii, relatează BILD.
Citiți și: ”Germania muncește prea puțin”: mesajul cancelarului Merz aprinde spiritele în toată țara
Norma redusă, o realitate diferită pentru femei și bărbați
Datele arată o discrepanță majoră: doar 12% dintre bărbați lucrează part-time, comparativ cu 49% dintre femei. Pentru multe dintre ele, munca redusă nu este un „lux”, ci singura soluție pentru a îmbina serviciul cu responsabilitățile familiale. Lidera grupului parlamentar al Verzilor, Katharina Dröge, critică dur retorica împotriva muncii cu normă redusă, numind-o „o insultă la adresa femeilor și a persoanelor în vârstă”. Ea subliniază că numeroase femei ar dori să lucreze mai mult, dar lipsa creșelor și costurile ridicate ale îngrijirii le blochează.
Dröge cere CDU să creeze condițiile necesare pentru ca oamenii să poată munci atât cât își doresc: extinderea serviciilor de îngrijire a copiilor și a infrastructurii pentru asistența persoanelor dependente. Fără aceste soluții, spune ea, limitarea part-time-ului riscă să devină o presiune socială, nu o reformă economică.