Sari la conținut

Acuzații explozive într-un raport american: alegerile din România, anulate fără probe clare

04/02/2026 18:17 - ACTUALIZAT 04/02/2026 18:36
Raport SUA: „Alegerile din România, anulate fără probe”

Raport SUA: „Alegerile din România, anulate fără probe” – Un raport oficial publicat la începutul lunii februarie în Statele Unite plasează România în centrul unei dispute internaționale privind limitele intervenției instituționale în procesele electorale. Documentul susține că anularea alegerilor prezidențiale din 2024 nu ar fi fost justificată prin dovezi verificabile și indică presiuni externe. Concluziile au stârnit reacții dure atât la București, cât și la Bruxelles, alimentând o dezbatere care depășește granițele țării.

Raport SUA: „Alegerile din România, anulate fără probe”

Raport SUA: „Alegerile din România, anulate fără probe”

Raportul afirmă că România ar fi fost statul în care instituțiile europene au aplicat cele mai agresive măsuri de control al discursului online în timpul campaniei prezidențiale din 2024. Autorii documentului susțin că, sub pretextul combaterii dezinformării, au fost activate mecanisme de moderare accelerată a conținutului politic, chiar înainte de vot. „Intervențiile au avut efecte directe asupra vizibilității mesajelor electorale”, se arată în document, într-un pasaj care a atras atenția presei internaționale.

Anularea primului tur al alegerilor este prezentată ca un punct de cotitură. Decizia Curții Constituționale, luată în decembrie 2024, s-a bazat pe informații furnizate de serviciile de informații privind o presupusă influență externă prin platforme sociale. Raportul american subliniază însă că aceste acuzații nu au fost confirmate public prin probe tehnice clare, iar lipsa transparenței a amplificat neîncrederea în procesul electoral.

Documentele TikTok și refuzul eliminărilor

Un capitol important al raportului se referă la documente interne ale platformei TikTok, prezentate ulterior autorităților române și instituțiilor europene. Potrivit acestor documente, compania nu ar fi identificat existența unei rețele coordonate de zeci de mii de conturi implicate în promovarea unui candidat anume. „Nu au fost găsite dovezi ale unei operațiuni coordonate”, ar fi transmis platforma, contrazicând astfel versiunea inițială a influenței externe.

Raportul mai notează că autoritățile române ar fi solicitat eliminarea unor materiale politice critice la adresa partidelor de guvernare sau favorabile candidatului aflat pe primul loc după primul tur. TikTok ar fi refuzat o parte dintre aceste cereri, invocând explicit libertatea de exprimare. Acest refuz este citat ca exemplu de tensiune între cerințele instituționale și politicile interne ale platformelor digitale.
Citiți și: J.D. Vance despre România la Conferința de Securitate de la München: „Când anulezi alegeri, trebuie să te întrebi dacă mai respecți democrația”

„Sisteme de răspuns rapid” și extinderea mecanismelor

Potrivit raportului, înaintea mai multor scrutine importante din Europa au fost activate așa-numitele „sisteme de răspuns rapid”, care permit verificatorilor de fapte agreați să solicite eliminarea prioritară a conținutului online. România este menționată alături de Franța, Germania, Italia, Polonia și Republica Moldova. Autorii documentului avertizează că aceste mecanisme pot afecta echilibrul dezbaterii publice în perioade electorale sensibile.

Deși prezentate oficial drept măsuri împotriva dezinformării, autorii susțin că efectul cumulativ a fost limitarea vizibilității unor mesaje politice legitime. „Diferența dintre combaterea manipulării și controlul discursului devine extrem de subțire în astfel de contexte”, se arată într-un alt fragment, citat pe larg în presa americană.
Citiți și: Raportul Departamentului de Stat al SUA: Anularea alegerilor din 2024, „restricție nejustificată a libertății de exprimare politică”

Reacția președintelui și poziția Bruxelles-ului

Președintele României a respins interpretarea raportului, susținând că documentul nu vizează direct țara noastră și că referirile sunt „strict contextuale” (România este menționată de 113 ori în raportul american). El a subliniat că pasajele despre alegerile din 2024 au un caracter descriptiv și nu pot constitui o concluzie juridică. „Nu reprezintă și nici nu se pot substitui unei evaluări juridice”, a transmis Nicușor Dan într-o postare publică.

Totodată, acesta a invocat rapoarte publice ale TikTok care ar fi recunoscut identificarea unor rețele de influență ascunsă în alte contexte. La rândul său, Comisia Europeană a calificat acuzațiile din raport drept „complet nefondate”, apărând Legea serviciilor digitale ca instrument de protejare a libertății de exprimare și a alegerilor corecte, potrivit Le Monde.
► Raportul poate fi consultat AICI.