Sari la conținut

Recuperate în Germania, podoabe de aur de o valoare deosebită, din perioada antică, au intrat, recent, în patrimoniul național

25/08/2020 12:12 - ACTUALIZAT 20/12/2022 13:20

Un colier şi doi cercei de aur, care ar fi putut fi sustraşi din cetatea dacică de la Căpâlna şi au fost recuperaţi de statul român din Germania, au intrat, recent, în patrimoniul Muzeului Naţional al Unirii (MNU) Alba Iulia, potrivit unui comunicat postat luni pe pagina de facebook a instituţiei.

„Piesele în discuţie, o garnitură de podoabe compusă dintr-un colier şi doi cercei, au fost recuperate din Germania de către Poliţia Română. În urma anchetei judiciare s-a presupus că ele au fost sustrase de căutătorii de comori dintr-un mormânt de inhumaţie aflat în cetatea dacică de la Căpâlna. Această informaţie nu este însă confirmată cu certitudine, dar e evident că acest mic tezaur a făcut obiectul traficului ilegal de bunuri arheologice, el ilustrând amploarea internaţională pe care a luat-o acest gen de infracţiuni care prejudiciază grav patrimoniul universal”, se menţionează în comunicatul citat.

Potrivit sursei citate, colierul care compune garnitura de podoabe este format dintr-un lanţ, realizat din zale de sârme împletite strâns, de care sunt ataşate 26 de pandantive, ce au formă bitronconică şi au fost realizate în tehnica filigranului şi a granulaţiei.

„În antichitate, numărul pandantivelor era mai mare. Astăzi, lipseşte cel puţin unul dintre ele, acesta fiind probabil pierdut recent în urma manipulării piesei de către traficanţi”, menţionează reprezentanţii MNU Alba Iulia.

Lungimea colierului este de 34 centimetri, iar greutatea totală de 73,04 grame. Cei doi cercei, realizaţi prin tehnici diverse – trefilare, martelare, filigranare, granulare, incizie, cântăresc 13,43 grame şi 14,07 grame.

Seturi individuale de podoabe asemănătoare, formate din lanţuri cu 63 pandantive şi cercei, au mai fost descoperite în necropole elenistice din sec. II-I a. Chr. de pe litoralul Mării Negre sau din bazinul mediteranean.

Muzeografii cred că garnitura de podoabe provine dintr-un atelier de orfevrărie grecesc, situat, probabil, într-unul din oraşele de pe litoralul Mării Negre, fiind produse în sec. II-I î.Chr.

„‘Comoara’ a fost braconată, probabil, dintr-un cimitir elenistic din aceeaşi zonă. În cazul în care ea a fost găsită, într-adevăr, în situl de la Căpâlna, ar trebui să ne gândim că o astfel de podoabă putea ajunge într-o cetate dacică fie ca pradă în urma unei expediţii de jaf din sec. I î. Chr. (aşa cum a fost campania lui Burebista pe malurile Pontului), fie în urma peregrinării unei femei de vază dintr-un oraş grecesc la curtea vreunui aristocrat dac (eventual ca urmare a unei legături matrimoniale)”, mai transmit reprezentanţii MNU Alba Iulia.