Rezultatele alegerilor din Germania arată că mai mulţi nemţi sunt nemulţumiţi de politicile partidelor tradiţionale decât se putea deduce din sondajele de opinie. Cifrele bune din statistica economică maschează o realitate gri.
Alternativa pentru Germania (AfD) a ieşit din alegeri pe o poziţie mai puternică decât mulţi observatori au prezis, devenind primul partid rasist şi xenofob care intră în Parlament după vremea lui Hitler. AfD aduce naţionalismul de extremă dreapta în inima democraţiei germane, scrie Financial Times. Ca multe partide extremiste, AfD se hrăneşte cu frustrarea creată de inegalitate şi cu xenofobie.
Germania este una dintre ţările europene cu cel mai extins sector al salariilor mici. Şi aceasta reprezintă una dintre cheile succesului economic de până acum. Potrivit unui studiu al guvernului, în urmă cu patru ani 25% din salariaţi germani câştigau mai puţin de 9,54 de euro pe oră. În Europa, doar Lituania avea un procent mai mare de salariaţi cu venituri mici (angajaţi care câştigă mai puţin de două treimi din media la nivel naţional).
Situaţia amplifică decalajul dintre săraci şi bogaţi şi creează resentimente în rândul celor care consideră că prosperitatea germană este construită prin exploatarea claselor sociale de jos. În Germania de Est, sectorul salariilor mici este mai mare, de peste 33%, ceea ce subliniază decalajul încă existent între vest şi est la un sfert de secol de la reunificarea ţării. AfD avut cele mai bune rezultate în est, unde societatea îmbătrâneşte mai rapid decât în vest. În Saxonia, mişcarea anti-imigraţie s-a plasat în fruntea alegerilor parlamentare, întrunind 27% din voturi şi depăşindu-i pe conservatorii cancelarului federal Angela Merkel.
În pofida şomajului dus la cel mai scăzut nivel şi a creşterii economice sănătoase, 46% dintre nemţi spun că sunt îngrijoraţi de influenţa islamului în ţara lor. O treime dintre ei cred că sunt prea mulţi străini. Germania şi Europa nu au intrat încă în era post-populistă.
Iar AfD a făcut campanie contra imigranților, atât de puternică încât Frauke Petry, copreşedintă a partidului, a anunţat că pleacă din partid. Frauke Petry a criticat retorica anti-Islam şi anti-imigraţie a conducerii AfD. Petry a fost urmată de soțul ei, Marcus Pretzell, liderul AfD din landul Renania de Nord-Westfalia (vest), cel mai populat din Germania, și el anunțând că părăseşte partidul.
Iar acest vânt anti-imigrație poate dăuna economiei. Preşedintele Confederaţiei germane a Camerelor de Comerţ şi Industrie (DIHK), Eric Schweitzer, a spus: „Peste 70% din companii consideră că economia germană are nevoie de forţă de muncă străină. Economia germană nu îşi poate permite xenofobia”.
Problema AfD nu este numai xenofobia, ci chiar revizuirea istoriei. Liderul AfD, Alexander Gauland, a cerut ca Germania să renunţe la a-şi mai confrunta trecutul nazist. „Da, ne-am ocupat de crimele celor 12 ani (de conducere nazistă). Dacă ne uităm în Europa, nicio altă naţiune nu şi-a rezolvat atât de clar trecutul criminal ca cea germană. Nu ne mai afectează identitatea. Şi ar trebui să vorbim deschis despre asta „, a spus Gauland într-o înregistrare video politică postată pe canalul de YouTube al AfD.
