Klaus Iohannis a anunțat, sâmbătă seara, că decretează stare de urgență. Anunțul a fost făcut după ce membrii Guvernului Orban 3 au depus jurământul de învestitură, la Palatul Cotroceni.
„Prima prioritate pentru Guvern este evident continuarea luptei împotriva coronavirus, pentru a gestiona eficient întreaga criză. Am decis să decretez stare de urgență la începutul săptămânii viitoare”, a anunțat Iohannis.
„Guvernul va putea aloca mai mulți bani pentru medicamente, pentru aparatura necesară. Această situație va permite să se realizeze achiziții.
Autoritățile își fac treaba, guvernul și-a făcut și până acum treaba foarte bine, dar singuri nu vom reuși să facem decât o parte din treaba care trebuie făcută.
Avem nevoie de voi dragi români să respectați indicațiile autorităților, regulile de igienă, și da, să evitați contactele care nu sunt absolut necesare”
La nivelul ţării, numărul bolnavilor de COVID-19 este de 109.
Potrivit Constituţiei României, Articolul 93, intitulat Măsuri excepţionale, preşedintele României instituie starea de urgenţă în întreaga ţară ori în unele unităţi administrativ-teritoriale şi solicită Parlamentului încuviinţarea măsurii adoptate, în cel mult 5 zile de la luarea acesteia.
Starea de urgență e o măsură excepțională, care se instituie în cazuri determinate de apariția unor pericole grave la adresa siguranței naționale, pentru prevenirea, limitarea și înlăturarea urmărilor unor dezastre.
Decretarea stării de urgență de către preşedintele Klaus Iohannis presupune luarea unor măsuri drastice, precum şi posibilitatea restrângerii unor drepturi fundamentale.
Într-o astfel de situaţie, „exerciţiul unor drepturi şi libertăţi fundamentale poate fi restrâns, cu excepţia drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale”.
Conform legii, se pot interzice manifestările, adunările publice, iar ministrul de Interne are puteri sporite.
Autorităţile militare şi publice pot limita sau interzice circulaţia maşinilor, a persoanelor, să emită „permise de liberă circulaţie”, să efectueze controale, razii, să evacueze persoane, să raţionalizeze alimente, să închidă staţii de benzină, restaurante, cafenele, cluburi şi chiar „să suspende temporar apariţia sau difuzarea unor publicaţii ori a unor emisiuni ale posturilor de radio sau de televiziune”.
Alte măsurile care pot fi „dispuse” pe durata stării de urgenţă includ închiderea frontierei de stat şi rechiziţionarea de bunuri.