În ultima duminică a lunii martie, se trece la ora de vară. De duminică, 31 martie 2019, în Germania, ora 02.00 devine ora 03.00, ceea ce înseamnă că vom dormi cu o oră mai puţin. Scurtarea duratei somnului cu o oră şi, implicit, trezirea mai devreme, bulversează organismul. Specialiştii spun că acomodarea organismului la ora de vară se face de la 2 la 15 zile.
În Uniunea Europeană, ceasurile se dau înainte sau înapoi în același moment în toate țările. Astfel, dacă în România trecerea la ora de vară înseamnă schimbarea orei 3:00 în ora 4:00, în Austria, Germania și celelalte țări central europene ora se schimbă simultan, din 2:00 în 3:00 iar în Marea Britanie și Portugalia în același moment de timp, doar că acolo ceasul se schimbă din 1:00 in 2:00.
Dincolo de ocean, schimbarea orei nu se face în tandem cu Europa ci abia când ceasul de acolo ajunge la 2:00 ora locală. Mai jos, în America de Sud, Chile schimbă ora nu în ultima duminică ci în a doua duminică a lui martie, respectiv a lui octombrie, iar schimbarea se face la ora locală 0:00. Ceea ce face ca de exemplu diferența de fus orar între România și Chile să fie de șapte ore în timpul verii, cinci ore în timpul iernii și șase ore în cele câteva săptămâni între datele de schimbare a orei din cele două țări.
Invers, trecerea de la ora de vară la ora de iarnă se face întotdeauna în ultima duminică din luna octombrie iar ceasul se dă înapoi, ora 4:00 dimineața devenind ora 3:00, ziua respectivă având astfel 25 de ore.
Această schimbare aduce o serie de neplăceri. Potrivit cotidianului Adevărul, inconveniente sunt şi pentru oamenii care se trezesc în zori sau al căror program depinde de răsăritul soarelui. Crescătorii de păsări sau fermierii se plâng că schimbarea orei le nelinişteste pe vaci când sunt mulse cu o oră mai devreme. Medicii spun că timp de 3 zile de la trecerea la oră de vară creşte riscul de infarct cu 5-10%, în special la persoanele tinere, active profesional. De asemenea, această schimbare accentuează depresiile şi îi afectează pe cei cu vulnerabilităţi psihoemoţionale.
Măsuri prin care se combat neplăcerile cauzate de trecerea la ora de vară
„O măsură importantă de prevenire a influenţelor negative este introducerea în alimenţatie a produselor care furnizează organismului vitamine, minerale şi alţi nutrienţi esenţiali. Legumele, verdeţurile şi fructele energizează, au efect tonic asupra organismului şi îmbunătăţesc starea de psihic”, explică Victor Verinceanu, medic de familie.
De asemenea, este esenţial să avem o programare inteligentă a orelor de somn. Încearcă să te culci seara cu minimum o oră mai devreme, astfel încât organismul tău să nu simtă privarea de odihnă atât de intens. Timpul petrecut în aer liber, în bătaia soarelui ajută corpul să producă vitamina D, dar contribuie şi la o stare de bine, de optimism. Şi nu în ultimul rând, mişcare ne ajută să fim în formă, spun specialiştii.
În timp ce unii dintre noi nici nu simţim această schimbare de oră, alţii sunt profund afectaţi. Scurtarea duratei somnului cu o oră, precum şi trezirea cu oră mai devreme duce la un stres suplimentar, iar de aici apar o serie de probleme: modificări cardiovasculare manifestate prin variatii ale tensiunii arteriale şi variate tulburari de ritm cardiac; neuropsihice: insomnie, somnolenţă, astenie, apatie, agitaţie, irascibilitate, anxietate, tulburări de concentrare şi memorie, cefalee, vertij.
“Sub această simptomatologie se pot ascunde şi alte cauze şi de aceea este bine să fiţi evaluaţi corespunzător de către un medic pentru a nu omite un alt diagnostic”, spun medicii.