Academia Română și-a exprimat joi preocuparea față de consecințele negative pe care le-ar avea utilizarea tehnologiei 5G asupra sănătății publice și a solicitat ca, înainte de a introduce în funcțiune sistemul 5G, să fie efectuată o analiză științifică responsabilă, care să vizeze atât evaluarea riscurilor asupra sănătății oamenilor, cât și stabilirea standardelor de expunere maximă totală.
Mai mult, Academia Română susține, în mod fals, că Organizaţia Mondială a Sănătăţii, (OMS) ar fi clasificat tehnologia drept posibil carcinogenă. În realitate, OMS a subliniat că nu există dovezi științifice privind un pericol asupra sănătății.
„Atragem atenția că expunerea populației la radiația de radiofrecvențe de mare putere în Europa și, implicit, în țara noastră este deja o temă de dezbatere în lumea științifică la nivel mondial. Astfel, oamenii de știință avertizează că viitoarele stații 5G vor genera câmpuri electromagnetice de cca 100 de ori mai puternice decât cele ale generațiilor deja în funcțiune, dezvoltând practic un ocean artificial de radiații milimetrice de înaltă frecvență (30-300 GHz), cu imens potențial de risc, pe termen mediu, asupra vieții.
Organizația Mondială a Sănătății, Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului și alte autorități medicale internaționale clasifică câmpul electromagnetic produs de radiofrecvențe ca posibil carcinogen la om. În mod concret, radiațiile milimetrice se absorb la nivelul pielii, în profunzime de cca 1-2 mm, precum și la nivelul păturii superficiale a corneei, iar efectele locale se pot transmite prin mecanisme moleculare în restul organismului. Alături de riscul de cancer, literatura de specialitate semnalează, între altele, efecte precum stresul celular, lezări ale mecanismelor genetice, deficit de memorie și probleme ale procesului de învățare, tulburări neurologice.
Astfel, considerăm că, înainte de a introduce în funcțiune sistemul 5G, este absolut necesară o analiză științifică responsabilă, care să vizeze atât evaluarea riscurilor asupra sănătății oamenilor, cât și stabilirea standardelor de expunere maximă totală. În acest context, readucem în atenție Rezoluția 1815 din 2011 a Consiliul Europei, care precizează că: „se iau toate măsurile rezonabile pentru a reduce expunerea la câmpuri electromagnetice, în special la radiofrecvențele din telefoanele mobile, în particular a copiilor și tinerilor ce par a fi expuși riscului de tumori ale capului“ și solicită menținerea la „cel mai scăzut nivel cu putință“ (principiul ALARA) în ceea ce privește timpul de expunere, distanța și ecranarea”, se arată în comunicatul semnat de Biroul Prezidiului Academiei Române și publicat pe site-ul instituției.
Intervenția Academiei Române are loc pe fondul unei dispute legate de aplicarea 5G în România și de participarea companiei chineze Huawei la furnizarea infrastructurii pentru acest tip de tehnologie.
Totodată, considerațiile academicienilor din România folosite între argumentele pentru introducerea 5G coincid cu teoriile conspiraționiste care circulă în România, susținute inclusiv la protestele recente față de restricțiile impuse de pandemie.
În contradicție cu Comisia Europeană
Îngrijorările Academiei Române vin în contradicție cu pozițiile Comisiei Europene, ale Institutului Național de Sănătate Publică ori ale ANCOM, autoritatea care monitorizează radiațiile rețelelor telecom, care susțin că rețelele 5G funcționează la niveluri cu mult sub limitele considerate sigure pentru sănătate, astfel că nu sunt indicii că ar fi un pericol.
De asemenea, pe site-ul OMS sunt publice precizările despre lipsa dovezilor științifice care să susțină teoriile conspirației.
„Până astăzi, după multe cercetări efectuate, nu s-a identificat nicio asociere între expunerea la tehnologiile wireless și efecte negative asupra sănătății. Concluziile au fost formulate pe baza unor studii efectuate în legătură cu întregul spectru radio, dar, până acum, doar câteva studii au fost elaborate în legătură cu frecvențele folosite de 5G. Încălzirea țesuturilor este principalul mecanism de interacțiune între câmpurile de radiofrecvență și corpul omenesc.
Nivelurile de expunere la radiofrecvențele tehnologiilor actuale sunt neglijabile din punct de vedere al efectelor asupra temperaturii corpului omenesc. Cu cât frecvența crește, cu atât mai mică este posibilitatea penetrării în țesuturile umane, iar absorbția energiei devine mai limitată pe suprafața corpului (piele și ochi). Având în vedere că expunerea generală rămâne sub limitele acceptate la nivel internațional, nu se anticipează nicio consecință asupra sănătății publice”.