Tinerii absolvenți intră tot mai greu pe piața muncii, iar mulți descoperă un adevăr incomod: o diplomă universitară nu mai garantează nimic. În Germania, mii de tineri care au studiat ani întregi se trezesc fără job, deși au CV-uri impecabile. O arată date noi, exclusive, analizate din sute de surse de recrutare. Întrebarea care tulbură acum mediul economic este simplă: este inteligența artificială de vină?
Absolvenți cu studii, dar fără loc de muncă
Cariera începe să semene tot mai mult cu o loterie. Tobias Jost, autor și influencer pe teme de carieră, primește zilnic mesaje de la tineri care, în ciuda diplomelor de licență sau master, nu găsesc un post entry-level. Ei au fost pregătiți pentru o piață a muncii care nu mai există. Ceea ce aude Jost de la companii este tulburător: multe dintre joburile junior au fost deja automatizate.
Datele analizate de agenția Index confirmă trendul. Posturile destinate „Young Professionals” au scăzut constant din 2022 încoace, adică exact de la lansarea ChatGPT. În octombrie 2025, în Germania existau 20.506 poziții entry-level — cu aproape 6% mai puține decât în 2024 și cu 15% mai puține decât în 2023.
Nu doar AI-ul e responsabil: economia încetinește
Totuși, experții avertizează că legătura cu AI este reală, dar nu totală. Sascha Stowasser, de la Institutul pentru Știința Muncii, explică faptul că automatizarea unor sarcini de rutină este incontestabilă: cercetare, analize simple, redactări, protocoale. Acestea erau exact sarcinile obișnuite pentru angajații aflați la început de drum.
Dar declinul nu vine doar din tehnologie. Economia încetinește, iar efectul „post-pandemie” se diminuează. După prăbușirea din 2020, companiile au angajat masiv pentru a reveni la normal. Acum, piața se stabilizează, iar efectele se văd în primul rând în zona joburilor pentru începători.
Citiți și ► Concedieri în masă în Germania: lista locurilor de muncă care vor fi desființate
Sectore întregi taie drastic posturile pentru debutanți
Cele mai mari reduceri apar în resurse umane, juridic, fiscalitate, logistică și consultanță. Iar surpriza vine tocmai din IT și telecomunicații: după o scădere puternică în 2023, în 2024–2025 cererea pentru tineri specialiști a început din nou să crească — un semn că AI-ul nu înseamnă moartea joburilor tehnice, ci transformarea lor.
În ciuda dificultăților, Stowasser spune că viitorul nu este sumbru. Dimpotrivă. Pe o piață a muncii unde deficitul de specialiști se va accentua, tinerii bine pregătiți vor avea chiar mai multe oportunități. Dar cheia nu mai este diploma, ci capacitatea de a învăța rapid și de a utiliza eficient tehnologiile noi, relatează Frankfurter Rundschau.
Noua super-putere pe piața muncii: învățarea accelerată
Aici intervine contrastul cu opinia lui Tobias Jost, mult mai pesimist. În viziunea lui, simpla familiarizare cu AI nu mai este suficientă. Tinerii trebuie să devină experți într-un domeniu complet nou în doar câteva luni. Nu într-un an, nu în cinci — în trei luni. Aceasta este competența decisivă în era AI: învățarea rapidă și adaptarea.
Jost atrage atenția asupra unui paradox: companiile cer în continuare diplome, dar valoarea lor reală scade. Sistemul educațional nu reușește să țină pasul cu ritmul schimbării, iar tinerii rămân prinși între două lumi: una tradițională, bazată pe acreditări, și una digitală, bazată pe viteza de învățare.