Nouă din zece companii industriale din Germania se așteaptă ca războiul din Iran să le afecteze direct activitatea în lunile care urmează. Sondajul publicat de Institutul de Cercetare Economică Ifo din München arată că doar 9% dintre firme spun că nu simt deocamdată niciun impact. Restul industriei — de la chimie și auto la logistică și producție de componente — operează deja în regim de alertă.
Motivul invocat de 78% dintre companii este același care a afectat Europa și în 2022: energia. Prețurile au sărit din nou, de data aceasta din cauza blocării strâmtorii Ormuz, prin care trece în mod normal aproximativ o cincime din producția globală de petrol și gaze. La asta se adaugă rutele maritime perturbate și problemele cu materiile prime — citate de 36% dintre firme — și teama că transportul aerian de marfă ar putea fi și el afectat, menționată de 16%.
Un sfert dintre companii se pregătesc pentru o scădere a cererii pe piețele de export. „Conflictul lovește industria direct, dar mai ales creează o incertitudine enormă„, a declarat Klaus Wohlrabe, directorul de sondaje al Ifo. „Multe firme se pregătesc pentru sarcini suplimentare în lunile care urmează.” Wohlrabe a avertizat explicit: cu cât incertitudinea durează mai mult, cu atât problemele economice vor fi mai mari.
Ce înseamnă asta pentru piața muncii
Institutul pentru Cercetarea Pieței Muncii (IAB) din Nürnberg a publicat în aceeași săptămână o prognoză care pune în cifre ceea ce Ifo descrie ca „incertitudine”: în sectorul industrial german ar putea dispărea aproximativ 140.000 de locuri de muncă în 2026, direct din cauza costurilor energetice ridicate și a perturbărilor comerciale generate de război. „Războiul din Iran și creșterea prețurilor la energie asociată, precum și perturbările din comerț, apasă suplimentar pe ocuparea forței de muncă în industrie”, a declarat cercetătorul IAB Enzo Weber.
Sunt efecte care urmează unui șir deja lung de ani slabi: economia germană nu a crescut semnificativ din 2022 încoace, iar războiul din Iran a tăiat exact în momentul în care o recuperare părea posibilă.
Marile institute economice germane — Ifo, DIW Berlin, Kiel Institute — au redus la jumătate prognoza de creștere pentru 2026, de la 1,3% cât estimau toamna trecută la 0,6%. Inflația a urcat deja la 2,8% și ar putea ajunge la 3% în lunile următoare, susținută aproape exclusiv de scumpirile la energie. Deficitul public al Germaniei este proiectat acum la 3,7% din PIB în 2026 și 4,2% în 2027 — niveluri pe care nu le-a mai atins de mulți ani. Industria chimică este sectorul cel mai expus, urmat de producătorii care depind de materii prime din Orientul Mijlociu sau de rute maritime care trec prin zona conflictului. Singurii care stau bine sunt producătorii din industria de apărare și construcțiile civile, beneficiari ai cheltuielilor publice masive din pachetul fiscal aprobat recent de Bundestag.
Citiți și: Șoc pe piața muncii: peste 3 milioane de șomeri în Germania, iar presiunea pe ajutoare rămâne mare
Scenariul optimist al institutelor — cel care stă la baza prognozei de 0,6% creștere — presupune că războiul se încheie până în vară și că strâmtoarea Ormuz se redeschide fără daune majore asupra infrastructurii energetice din Golf. Dacă conflictul se prelungește peste vară, calculele se schimbă din nou, în rău. Economia Germaniei a mai trecut printr-un șoc energetic major în 2022, când gazul rusesc s-a oprit. Atunci a durat ani până să se stabilizeze prețurile și să se găsească alternative. De data aceasta, miza este petrolul și LNG-ul din Golf, iar alternativele sunt și mai puține și mai scumpe.