Parlamentul României a aprobat un buget de numai 2 milioane de euro pentru cei 12 milioane de români din diaspora, în timp ce pentru cei 2 milioane de cetățeni minoritari a fost aprobat un buget de 24 de milioane de euro. Deputatul Constantin Codreanu (PMP), președinte al Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării, a făcut o declarație politică în care își manifestă revolta:
Pentru anul 2017, Parlamentul României a aprobat un buget de 8 milioane de lei, echivalentul a mai puțin de 2 milioane de euro, pentru sprijinirea activității românilor de pretutindeni și a organizațiilor reprezentative ale acestora. Această sumă a fost executată doar parțial. Românii de pretutindeni, din comunitățile istorice și diaspora emergentă, reprezintă circa 12 milioane de persoane.
În același timp, pentru sprijinirea organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale din România au fost alocate 105 milioane de lei. Această cifră a fost suplimentată de Guvern cu 5 milioane 250 de mii de lei, ridicându-se la 110 milioane 250 mii de lei, adică peste 24 milioane de euro. Cetățenii minoritari de origine neromână reprezintă circa 2 milioane de persoane, iar asociațiile lor beneficiare sunt doar 18.
Strict statistic, unui etnic neromân din România i-au fost alocați în medie 55,12 lei (circa 12 euro – n.r.), iar unui român de pretutindeni – 0,66 lei de la buget, (circa 15 cenți – n.r.), ceea ce face un raport de 83,5 la 1, în favoarea etnicilor neromâni din România și în defavoarea cetățenilor și etnicilor români de peste hotare.
Tradus pe înțelesul tuturor, acest raport ne spune că ceea ce un minoritar primește de la statul național român în doar un singur an, un român din diaspora sau din comunitățile istorice din jurul țării primește abia în 83,5 ani, mai mult decât într-o viață de om.
Ministerul pentru Românii de Pretutindeni este cel mai mic ca număr de personal, cel mai discriminat și cel mai subfinanțat minister, sub nivelul multor departamente sau agenții.
Anul acesta Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, cu cele 8 milioane de lei ale sale, dintre care doar 7 milioane utilizate, a avut pentru românii de peste hotare un buget de 3 ori mai mic decât suma alocată Uniunii Democrate a Maghiarilor din România – 24 911 780 lei (minoritatea maghiară numărând 1 227 623 de persoane), de 2 ori mai mic decât suma alocata Asociației Partida Rromilor -16 270 500 lei (minoritatea rromă numărând 621 753 de persoane), cu peste 1 milion de lei mai mic decât suma alocată Forumului Democrat al Germanilor din România – 9 141 850 lei (minoritatea germană numărând 36 042 de persoane), egal cu suma alocată Uniunii Ucrainenilor din România – 7 748 000 lei (minoritatea ucraineană numărând 50 920 de persoane) și aproape egal cu suma alocată Comunității Rușilor Lipoveni din România – 6 409 220 lei (minoritatea rușilor lipoveni numărând 23 487 de persoane).
Trebuie să arătăm de asemenea că Uniunea Armenilor din România a primit 5 006 430 lei (minoritatea armeană numărând 1 361 de persoane), Uniunea Elenă din România – 4 482 250 lei (minoritatea greacă numărând 3 668 de persoane), Uniunea Sârbilor din România – 4 586 640 lei (minoritatea sârbă numărând 18 076 de persoane), Uniunea Democrată Turcă din România – 4 526 050 lei (minoritatea turcă numărând 27 698 de persoane), Uniunea Democratică a Slovacilor și Cehilor din România – 4 095 350 lei (minoritatea slovacă numărând 13 654 de persoane, iar minoritatea cehă – 2 477 de persoane), Uniunea Bulgară din Banat – 3 914 500 lei (minoritatea bulgară numărând 7 336 de persoane), Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România – 3 854 790 lei (minoritatea evreiască numărând 3 271 de persoane). Adică, fiecare dintre aceste asociații, adesea reprezentând minorități sub 5 mii de persoane, primesc cât cele 6 milioane de cetățeni români de peste hotare sau cât alte 6 milioane de etnici românii din comunitățile noastre istorice.
Sumele alocate de la buget altor asociații ale minorităților etnice sunt: Uniunea Polonezilor din România – 3 047550 lei (minoritatea poloneză numărând 2 543 de persoane), Asociaţia Italienilor din România – 2 515 820 lei (minoritatea italiană numărând 3 203 persoane), Liga Albanezilor din România – 2 128 900 lei (minoritatea albaneză numărând 408 persoane), Asociaţia Macedonenilor din România – 2 837 120 lei (minoritatea macedoneană numărând 1 264 de persoane), Uniunea Croaţilor din România – 2 966 900 lei (minoritatea croată numărând 5 408 persoane), Uniunea Culturală a Rutenilor din România – 1 806 350 lei (minoritatea ruteană numărând 497 de persoane).
O asemenea situație puternic disproporționată, vădit discriminatorie, marcată de diferențe de atitudini și tratament bugetar, nu poate fi tolerată. În mod evident, România trebuie să-și echilibreze politicile bugetare în raport cu diaspora și minoritățile sale înrudite de peste hotare numărând circa 12 milioane de români cu cele față de minoritățile alogene din interiorul granițelor țării. Cetățenii români cu domiciliul sau reședința peste hotare, ca și românii din comunitățile istorice românești merită un tratament politic și bugetar egal cu cel aplicat etnicilor neromâni din România.
Soluția nu este diminuarea sumelor alocate asociațiilor minoritarilor din țară, ci creșterea bugetului MRP, alocarea acestuia a unui număr suficient de posturi, precum și debirocratizarea legislației bugetare, în sensul să i se permită, ca oricărui alt minister, să desfășoare măsuri active, bazate pe parteneriate, nu doar activități de casierie în bază de proiecte.
Dacă România este stat național prin Constituție, ea să fie stat național și în realitate, mai ales pe planul politicilor sale bugetare, în speță în raport cu milioanele de cetățeni români din diaspora și minoritățile românești înrudite din jurul granițelor și Balcani.
DEPUTAT,
Constantin CODREANU