in

Zimbri aduși din Germania în Munții Poiana Ruscă în cadrul unui proiect de resălbăticire

Cei 14 zimbri dau startul celui de-al doilea nucleu de resălbăticire al acestei specii emblemă, în Munţii Poiana Ruscă, informează organizaţia WWF România. Joi, 10 mai, animalele sălbatice au sosit în ţară şi au fost aduse într-un ţarc din apropierea satului Poieni, comuna Densuş, conform Adevărul.

„Din 2014 această specie emblemă s-a întors în locurile de odinioară, printr-un amplu proiect de resălbăticire derulat la poalele munţilor Ţarcu”, a informat WWF România.

Zimbrul a dispărut din sălbaticie în România în urmă cu aproximativ 200 de ani. Prima zonă de resălbăticire din sud vestul Carpaţilor, Măgura Zimbrilor, aflată la baza Munţilor Ţarcu numără acum aproximativ 30 de exemplare de zimbri sălbatici, după cinci transporturi şi eliberări anuale realizate până acum în arealul comunei Armeniş, judeţul Caraş Severin.

Aflată la circa 60 de kilometri de Munţii Ţarcu şi unită printr-un cordon verde de pădure, zona din Munţii Poiana Ruscă unde vor fi eliberaţi este propice pentru crearea celui de al doilea nucleu de resălbăticire, fiind localizaţi de-a lungul unui coridor ecologic de migraţie a speciilor sălbatice între Carpaţii de Vest şi Carpaţii de Sud-Vest, precondiţie esenţială pentru a asigura diversitate genetică pentru urmaşii zimbrilor eliberaţi în cele două zone.

Primii doi zimbri au sosit la Densuş în 2 mai 2018 şi provin din Rezervaţia Valea Zimbrilor din localitatea Vama Buzăului, judetul Braşov, fiind o prima colaborare de acest fel în cadrul proiectuluil.  Alte 12 exemplare au fost transportate din trei rezervaţii germane: Bad Berleburg, Donaumoos şi Wisentgehege Springe. Directorul centrului de repoducţie din Springe a coordonat însuşi colectarea animalelor din Germania şi le-a însoţit entuziat până în România. Transporturile au decurs fără probleme, alături de echipa WWF fiind şi experţii Societăţii Române de Sălbăticie, a informat Marina Drugă, manager de proiect, în cadrul WWF România.

Eliberarea zimbrilor în ecosistem se face treptat, la început aceştia petrec aproximativ o lună într-un ţarc de aclimatizare de aproximativ 14 hectare, timp în care se vor reface de pe urma stresului cauzat de transport, schimbarea structurii sociale, a habitatului, a alimentaţiei şi a climei.

După încă câteva luni, petrecute într-un ţarc de resălbăticire de peste 100 de hectare, odată ce animalele deprind un comportament de turmă şi işi recapătă din instinctele sălbatice, vor deveni parte integrantă din ecosistemul munţilor Poiana Ruscă.

Zimbrul european este o specie umbrelă care, odată reintrodusă cu succes, iar habitatul ei conservat în mod eficient de-a lungul Munţilor Carpaţi, va ajuta la menţinerea, la scară mare, a coridoarelor ecologice, permiţând proceselor naturale şi resălbăticirii să aibă loc, ajutând astfel natura să se vindece singură. „Viziunea noastră este ca bunăstarea comunităţilor locale să fie susţinută prin valorizarea unuia dintre ultimele bastioane de sălbatice din Europa, dezvoltarea de întreprinderi locale prietenoase cu mediul înlesnite de prezenţa turiştilor iubitori de natură sălbatică precum şi a unui program de educaţie care să pregătească generaţia următoare să iubească şi să işi croiască traiul în jurul acestor zone naturale. Reintroducerea zimbrilor va continua în urmatorii doi ani, cu scopul de a crea o populaţie viabilă de zimbri în zone de reintroducere”, a informat WWF România.

Armă cu lunetă furată din Germania, găsită în posesia unui bărbat din Mehedinți

Ludovic Orban, întâlnire de gradul zero cu Angela Merkel. Primul succes internațional al liderului PNL