Klaus Iohannis 54,50%, Victor Ponta 45,49%, după numărarea voturilor din 99% din secţiile de votare, este rezultatul anunţat de BEC până la încheierea ediţiei noastre. Ca număr de voturi, Iohannis a obţinut circa 6,2 milioane, iar Ponta 5,2 milioane.
În străinătate, candidatul ACL a obţinut o victorie zdrobitoare, circa 90% din voturi, conform unei numărători paralele făcute de ACL, în timp ce Ponta s-a oprit la 10%.
Dacă la ultimele două alegeri prezidenţiale, diaspora a fost greutatea care a înclinat balanţa în favoarea lui Traian Băsescu, de această dată Klaus Iohannis a obţinut o majoritate confortabilă în primul rând în ţară.
Potrivit BEC, prezenţa la vot la al doilea tur al alegerilor prezidenţiale a fost de 64,10%, o prezenţă mai mare decât în primul tur de scrutin, când s-au prezentat la urne 52,31% dintre alegători, dar şi faţă de turul II al prezidenţialelor din 2009, când pentru finala Geoană – Băsescu au votat 57% dintre alegători. Duminică, 16 noiembrie a fost cea mai mare prezenţă la vot de la alegerile din 2000, când au votat 65,31% dintre alegători (În 2000 Ion Iliescu a obţinut 66,83% în confruntarea cu Corneliu Vadim Tudor).
În străinătate au reuşit să voteze în turul II, în ciuda organizării catastrofale, un număr de 378.811 români din diaspora, mai mult decât dublul numărului din turul I. Cei mai mulţi votanţi au fost în Italia, Spania, Republica Moldova, Marea Britanie, SUA, Germania şi Franţa, a anunţat Biroul Electoral Central. În total, în străinătate au fost organizate 294 de secţii de votare, în condiţiile unei dorinţe de participare fără precedent. Cei mai mulţi alegători au fost înregistraţi în Italia – 96.724, Spania – 83.153, Republica Moldova – 35.630, Marea Britanie – 25.930, SUA – 17.710, Germania – 17.510, Franţa – 16.114, Belgia – 13.076 şi Austria 9.565. La primul tur al alegerilor prezidenţiale au votat la secţiile din străinătate 161.054 de români, şi atunci cei mai mulţi votanţi fiind în Italia, Spania şi Republica Moldova. La turul I în Italia au votat circa 35.500 de alegători.
În diaspora ar fi votat mult mai mulţi dacă nu ar fi fost cozi infernale. Oamenii au suportat cu stoicism condiţii meteorologice neprielnice, au îndurat frigul, au stat în ploaie, dar au votat mult mai puţini decât cei care s-au prezentat. În mai multe oraşe, persoanele care protestatu la sfârşitul programului păentru că nu au mai putut vota au fost împrăştiate de forţele de ordine, cu folosirea forţei.
Zeci de mii de români au stat la cozi la secţiile de votare din Europa, mulţi dintre ei aşteptând încă din seara precedentă. Imaginile miilor de români aflaţi la coadă pentru a vota au făcut înconjurul lumii. Străzile pe care se aflau secţiile de votare din multe oraşe mari au fost închise circulaţiei, devenind neîncăpătoare.
Din păcate, Biroul Electoral Central nu a prelungit programul secţiilor de votare după ora 21, invocând prevederile legale. În faţa multor secţii, la ora 21 se mai aflau foarte mulţi oameni care au aşteptat ore întregi şi nu au reuşit să voteze. Protestele acestora au fost înăbuşite de forţele de ordine chemate de consulate. La Torino, carabinierii au intervenit cu gaze lacrimogene. Forţele de ordine au intervenit cu gaze şi la Paris.
Mii de români au trimis plângeri la Biroul Electoral central, iar opinia publică aşteaptă demisia echipei MAE pentru organizarea catastrofală a alegerilor.