Fiecare al doilea nou loc de muncă recent creat în Germania este ocupat de muncitori străini. Campionii acestei statistici realizate de Agenția Federală de Ocupare a Forței de Muncă (BA) sunt românii și polonezii, după cum relatează Frankfurter Allgemeine Sonntagszeitung (FAS), scrie Hotnews.
În total, numărul angajaților din Germania a crescut cu aproximativ 700.000 în luna iulie, față de aceeași lună din anul precedent. În această cifră, numărul germanilor a crescut cu 330.000, în timp ce numărul străinilor a crescut cu 370.000. Agenția Federală a luat în considerare numai situația salariaților asigurați social, prin urmare muncitorii „la negru” nu sunt cuprinși în statistică.
Cel mai mult a crescut numărul angajaților din Europa de Est: pe lângă capetele de listă România și Polonia, un număr mai redus de persoane provin din Croația și Bulgaria. Țările din sudul Europei (Grecia, Italia, Portugalia și Spania) se află la coada clasamentului.
Șomaj mic, mobilitate mare
În total, în Germania există în prezent 422.000 de persoane din Polonia înregistrate la plata contribuțiilor la asigurări sociale sau cu minijoburi de 450 euro, și 349.000 din România.
Potrivit statisticilor, refugiații care trăiesc în Germania, cu 327.000 de angajați, intră foarte încet pe piață forței de muncă -chiar dacă numărul lor a crescut în timpul din urmă mai rapid decât se presupunea inițial.
Cu 8,4 % (Polonia) și 5,9 % (România), rata șomajului în rândul persoanelor din Europa de Est, care sunt înregistrate în Germania, e aproape la fel de scăzută ca aceea a populației autohtone (5,0 %) și mult sub media înregistrată la persoane din alte țări (peste 14%).
Potrivit raportului citat de FAS, experții subliniază faptul că un număr mare de persoane au venit la lucru în Germania din Polonia și România, insă numărul celor care doresc să se mute definitiv în Germania este limitat.
O cauză a angajării masive a acestora ar fi faptul că germanii nu sunt dispuși să se mute imediat și necondiționat unde găsesc un job, în timp ce românii și polonezii se duc acolo unde se oferă de lucru. Ei se indreaptă adesea spre regiunile unde există un deficit de lucrători și fac munci pentru care nu poate fi găsit niciun alt angajat.
Studiile de specialitate arată că migrația forței de muncă este profitabilă pentru țările-țintă și pentru emigranți. Oamenii știu că merită să lucrezi în străinătate din punct de vedere financiar. Migrația este, de asemenea, salutată de politicieni, deoarece banii pe care emigranții îi trimit acasă depășesc investițiile străine.
Însă lucrurile nu arată atât de bine în țările de origine, care pierd oameni activi, mulți nemaiîntorcându-se. În același timp, dezavantajul pentru țara de proveniență devine din ce în ce mai clar: familiile pleacă, copiii rămân singuri acasă.
Șoferi și curieri
Dacă la început muncitorii în construcții și sezonierii în agricultură țineau capul de afiș al lucrătorilor contractuali din Polonia și România, acum spectrul ocupațiilor s-a diversificat. În continuare, pe șantierele germane abundă de români, însă s-a deschis un nou vad ocupațional, prin intensificarea transporturilor -unde e nevoie de șoferi profesioniști- și a serviciilor de curierat.
Economia germană este în plină expansiune, comerțul online înflorește, iar în Germania sunt expediate tot mai multe colete. În următorii cinci ani, serviciile de curierat vor avea nevoie de peste 40.000 de angajați suplimentari.
Sindicatele germane încearcă permanent să negocieze salarii mai mari pentru angajații acestei branșe. Însă lohn-dumping-ul funcționează, când ofertă de forță de muncă e mare. Sindicalistul Patrick Fois observă că expeditorii ca Hermes, DPD și alții găsesc mereu noi angajați, la salariile actuale. El a observat și faptul că, între aceștia „există oameni din blocul estic, care abia vorbesc germana”.
Marii absenți
În statisticile sale, Agenția Federală de Muncă nu ia în considerare și lucrătorii pe cont propriu, care lucrează în abatoare. Cifrele se referă la contribuțiile de asigurări sociale complete, inclusiv la impozitele pe salarii și la contribuțiile la asigurările de pensie, iar aceștia lucrează, în general, în regim de PFA.
Tot în regim de liber-profesionism se lucrează, în parte, in gastronomie sau în prostituție – care este legalizată în Germania. Și, cu siguranță, doar un număr redus de îngrijitoare de copii și bătrâni la domiciliu (al căror regim de lucru este, mai nou, rotativ, ele schimbându-se la una-două luni), se poate lăuda cu toate plățile către stat la zi. Prin urmare, în „zona gri” ar mai fi destule persoane de contabilizat.
Din 2010, populația României s-a redus cu aproximativ 1,7 milioane de locuitori. Iar șomajul în țările din Europa de Est a scăzut în mod semnificativ. România și Polonia se numără printre țările cu cea mai rapidă creștere din Europa, iar golurile care apar pe piața muncii în Europa de Est sunt frecvent umplute de ucraineni.
Emigranții sunt „marii absenți” în economia din țările lor de origine. Deși acestea beneficiază de banii pe care îi aduc acasă lucrătorii din străinătate, acest lucru nu e totul. Mulți cetățeni est-europeni lucrează câteva săptămani în Germania și apoi fac o vacanță mai lungă acasă. Dar, între timp, deficitul pe piața muncii din patrie crește, cum cresc și mulți copii cu unul, sau fără ambii părinți.