in

Conflictele de muncă și reprezentarea lucrătorilor români în Germania

În R.F. Germania, legislaţia muncii garantează negocierea şi stabilirea drepturilor salariale şi a condiţiilor de muncă de către organizaţii ale angajaţilor şi ale angajatorilor, independent faţă de stat. Autonomia negocierii este reglementată în art. 9 pct. 3 al Constituţiei R.F. Germania.

Potrivit Ghidului lucrătorului român în Germania, în această țară, cele mai mari opt sindicate comerciale au format împreună Deutscher Gewerkschaftsbund [DGB] [Federaţia Sindicatelor Germane din domeniul Comerţului]. Statutul de membru al unui sindicat este voluntar. Sindicatele negociază contractele colective cu angajatorii, în special în ceea ce priveşte plata, programul de lucru şi concedierea.

În cazul unui litigiu de muncă, sindicatele organizeză grevă şi îi plătesc pe membrii lor pe durata grevei. Sindicatele sprijină înfiinţarea comitetelor de întreprindere şi de asemenea sprijină angajaţii în conflictele cu angajatorul şi îi reprezintă în litigiile cu acesta. Membrii de sindicat se bucură de protecţie juridică gratuită în litigiile legate de dreptul muncii şi legislaţia socială. Unele sindicate, de asemenea, asigură diverse activităţi gratuite pentru petrecerea timpului liber sau asigurare în caz de accident.

Comitetul de întreprindere este un organism ales în mod democratic care reprezintă angajaţii unei întreprinderi. Înfiinţarea, drepturile şi obligaţiile acestui organism sunt guvernate în ceea ce priveşte întreprinderile de Betriebsverfassungsgesetz – Legea privind organizarea întreprinderilor şi în ceea ce priveşte personalul din serviciul public de către Bundespersonalvertretungsgesetz – Legea federală privind reprezentarea funcţionarilor publici. Pe langă sindicate o serie de alţi reprezentanţi asigură protejarea intereselor anumitor grupe de lucrători (reprezentanţii la locul de muncă ai persoanelor cu handicap sever, ofiţerii pentru egalitatea de şanse şi reprezentanţi ai tinerilor).

Transferul în Germania al pensiilor şi altor drepturi de asigurări sociale

 

De regulă comitetul de întreprindere şi angajatorul încearcă să conlucreze într-un spirit de încredere reciprocă. Cu toate acestea, în cazul în care interesele celor doi parteneri sunt divergente, pot apărea, dispute.

În urma unui vot secret (în care cel puţin 75% dintre angajaţii membrii de sindicat trebuie să voteze în favoarea acţiunii industriale), a eşecului negocierilor salariale, şi a unei tentative nereuşite de arbitraj, un sindicat este autorizat în mod legal să organizeze o grevă. Exercitarea de greve de avertizare restrânse- adică, opriri scurte a lucrului – este permisă la expirarea obligaţiei convenite anterior prin contractele colective, ca un mijloc de a sublinia cererile în timpul negocierilor salariale în curs de desfăşurare. Toţi angajaţii dintr-o companie pot intra în grevă, indiferent dacă sunt sau nu membrii de sindicat. O grevă legală nu are consecinţe în conformitate cu legislaţia muncii pentru cei care iau parte la grevă, atât timp cât angajatul nu face decât să-şi solicite un drept inalienabil. Greva reprezintă un refuz legal de a munci. În consecinţă, contractul de muncă rămâne în vigoare, dar nu sunt făcute plăţi salariale. Fondul de grevă oferă membrilor de sindicat sprijin pentru a compensa pierderea de venituri. Lucrătorii care nu sunt membri de sindicat nu primesc însă nimic.

Angajatorii pot să răspundă la o grevă a sindicatelor cu un blocaj. Un blocaj înseamnă excluderea temporară a unui număr de lucrători şi neplata acestora, şi poate merge până la închiderea întreprinderii.

 Informații și sfaturi gratuite despre stabilirea în Germania – unde le puteți obține

Reguli în Germania: Unde se reclamă „munca la negru”, abuzul în serviciu și cum să te ferești de hoții de buzunare

Ce obligaţii aveți ca angajat în Germania

Panică la Saarbrücken: O parte din oraș, blocată din cauza unui bărbat care s-a baricadat într-un restaurant

Gelsenkirchen: Scutece aruncate pe geam, urlete la miezul nopții. Familiile din România își îngrozesc vecinii