Numărul cererilor de azil în Germania s-a redus şi în 2018, cu 16,5%, confirmând tendinţa netă de scădere consemnată după sosirea a peste un milion de migranţi în 2015 şi 2016, au comunicat autorităţile federale, transmit AFP şi dpa, citate de Agerpres.
Între lunile ianuarie şi decembrie 2018, în Germania au fost înregistrate 185.853 cereri de azil, faţă de 222.683 în 2017, a anunţat ministrul de interne Horst Seehofer, care a salutat ‘reculul continuu’ de noi sosiri după ‘paroxismul din toamna lui 2015’, care a determinat Berlinul să-şi înăsprească treptat politica în domeniul imigraţiei.
‘Recâştigăm din ce în ce mai mult controlul asupra imigraţiei, am restabilit ordinea şi au fost puse în aplicare reguli clare’, a afirmat Seehofer, membru al Uniunii Creştin-Sociale (CSU) bavareze, prezentând noile statistici alături de Hans-Eckard Sommer, şeful Oficiului Federal pentru Migraţie şi Refugiaţi (BAMF).
Seehofer a explicat această scădere prin faptul că, în 2018, Spania a devenit ruta cea mai frecventată de migraţie spre Europa.
Horst Seehofer a salutat, de asemenea, faptul că Germania, principala ţară de primire pentru solicitanţii de azil în Europa, şi-a fixat ca obiectiv să limiteze între 180.000 şi 220.000 numărul cererilor de azil pe an.
Acest obiectiv rămâne foarte criticat de ONG-uri de asistenţă pentru migranţi, care arată că nu se poate limita numărul persoanelor persecutate care solicită protecţia unui alt stat.
Siria, Irak şi Afganistan se află printre principalele ţări de unde provin cei care solicită protecţie în Germania.
Potrivit datelor prezentate miercuri, 23 ianuarie, una din cinci persoane înregistrate ca solicitant de azil în 2018 era copil de sub un an născut în Germania.
Din numărul total de solicitanţi de azil, 35% au primit permis de şedere în 2018, a precizat ministrul de interne, un procent mai redus decât în 2017 (43,4%) şi în 2016 (62,4%).
În opinia lui Horst Seehofer, un contestatar vehement al deciziei cancelarului Angela Merkel de a lăsa deschise frontierele pentru migranţi în 2015, sosirea masivă a acestora a provocat ascensiunea partidului Alternativa pentru Germania (AfD, extremă dreapta), intrat pentru prima dată în Bundestag, cu aproximativ 90 de deputaţi.
În 2018, Franţa a fost cea de-a doua ţară în ce priveşte numărul cererilor de azil depuse, 122.743, o creştere de 22% faţă de 2017.