În România, există pensii speciale pentru parlamentari, pentru primari, mai nou și pentru infirmieri. Pensii anticipate, de boală și la varste mai mici pentru femei. În anul de grație 2016, România are cu un milion de oameni mai mulți pensionari decât angajați și o serie întreagă de pensii acordate prin nerespectarea principiului contributivității, ceea ce creează diferențe enorme între pensiile mici și celelalte, „de sus”. Cum încearcă Germania să rezolve aceste probleme? Miercuri, cabinetul de miniștri al Angelei Merkel a aprobat proiectul de lege prin care pensionarii pot câștiga „combinat” până la adânci bătrâneți, dacă vor și pot. E vorba de așa numita „pensie flexibilă”, care îi încurajează să lucreze chiar și peste 67 de ani, vârsta standard de ieșire la pensie în Germania.
Cu câteva excepții. Reforma sistemului de pensii din Germania, din 2013, prevede doar câteva categorii „privilegiate” care pot ieși mai devreme la pensie. E vorba de femeile născute înainte de anul 1952 și care au cotizat vreme de minimum 15 ani, dintre care 10 ani după vârsta de patruzeci de ani. Această pensie se primește cu penalități și este pe cale de dispariție. Între 55 și 60 de ani de ani pot ieși la pensie piloții, la 62 de ani se pot pensiona pompierii, gardienii de închisori, polițiștii și angajații armatei. La 63 de ani pot ieși cei care au cotizat vreme de 35 de ani la asigurarea de pensie, însă cu penalități „pe veci”.
Potrivit Hotnews.ro, penalitățile se aplică în cuantum de 0,3% pentru fiecare lună care precede vârsta normală de pensie. Vestea cea bună: reținerile sunt plafonate până la un maximum de 18% din pensia cuvenită. Vestea cea rea: odată ce ai optat pentru pensie anticipată cu penalități, acestea se mențin și peste termenul la care ai atins vârsta de pensie reglementată prin lege. Iar aceasta e o măsură prin care nu se stimulează opțiunea de pensie anticipată, care te costă binișor la buzunar, cât trăiești.
Oricând poate ieși în Germania la pensie o persoană care are un handicap de muncă total. Valoarea acesteia este în jur de 700 de euro/lună, însă examenele medicale care atestă imposibilitatea fizică sau psihică de a lucra sunt dure, repetabile în timp și se încearcă recuperarea, cel puțin parțială, a celui handicapat. Dacă acesta poate lucra zilnic trei ore, situația se schimbă, iar cuantumul pensiei acordate, la fel. Pensia de handicap parțial există și ea, se ridică la 492 de euro în Vest și 423 euro, lunar, în Estul Germaniei. În acest caz, solicitantul trebuie să presteze cel puțin șase ore de muncă pe zi.
Străinii care au lucrat pe teritoriul Germaniei trebuie să dovedească o perioadă minimă de cotizare de cinci ani, pentru a avea pretenții la pensii. În plus, pentru cei care cred în „pensia comunitară”, ea nu este unitară. În funcție de anii lucrați în fiecare țară a Uniunii Europene, solicitanții de pensie primesc bani după legile în vigoare din fiecare țară: termenul de cotizare este diferit, vârsta la fel, banii se primesc separat, în conturi special deschise la bănci.
Transferul în Germania al pensiilor şi altor drepturi de asigurări sociale
Un exemplu: o femeie poate primi pensie, să zicem la 61 de ani, cu minimum 15 ani de cotizare, pentru timpii lucrați în România. În Germania vârsta ei de pensie este de 67 de ani și minimum 34 de ani de cotizare. Calculul îl fac casele de pensii corelat, pentru perioada de studiu și lucrată efectiv, însă fiecare pensie vine separat și la timpul ei, după cum este acesta legiferat, în cele două țări. Asta înseamnă că, teoretic, unei persoane care atinge vârsta de pensie în România, dar nu și în Germania, îi pot rămâne neacoperiți câțiva ani.
Similar se pune problema și referitor la „multiplele ocupații” în spațiul UE. Muncitorii mai tineri, care încă nu își fac gânduri de felul acesta, pot avea surprize nebănuite la vârsta apropiată de pensie, cum au avut și emigranții mai vechi, care s-au lovit de birocrații și legislații de pensionare diferite în țările pe unde au lucrat.
Dar să revenim la noul proiect de lege din Germania. Ce face acum guvernul german, pentru a-și stimula populația în vârstă să rămână activă? Propune extinderea acestei „flexi-pensii”, prin care suma anuală suplimentară pe care o poate câștiga un pensionar pe lângă pensie să depășească 5.400 de euro pe an, cum era până acum.
Proiectul de lege prevede și faptul că acelora care, din câștigul suplimentar, plătesc contribuții la casa de pensii, să li se poată mări pensia gradual, în funcție de sumele cotizate. Angajatorii acestor pensionari nu sunt însă obligați a plăti partea lor de contribuții la asigurările de pensii.
Ministrul federal pentru probleme sociale, Andrea Nahles (SPD) va depune în această toamnă, în Parlament, un concept definitivat, referitor la această modificare legislativă. Potrivit publicației Rheinische Post, noile reglementări referitoare la prelungirea ocupării pe piața forței de muncă a pensionarilor ar urma să fie aplicate începând cu 1 ianuarie 2017.
Concedii, scutiri medicale, pensii: Atenție la termene limită!