Sari la conținut

Drama oamenilor fără adăpost: Mulți dintre ei sunt români „care şi-au imaginat altfel viaţa în Germania, iar acum nu mai vor să se întoarcă în țară”

09/12/2016 14:35 - ACTUALIZAT 09/12/2016 14:36

În cele mai multe cazuri, situaţia socială dificilă reprezintă motivul pentru care mulţi oameni ajung să trăiască pe străzi, afirmă Dirk Schumacher, reprezentant al administraţiei oraşului Köln. Nu în ultimul rând situaţia acestora este asociată unor afecţiuni psihice sau dependenţelor. Ca atare, chiar şi-n zilele sau nopţile geroase de iarnă puţini se retrag în adăposturi. Unora le este imposibil să renunţe la alcool sau droguri pe perioada cazării la centre, relatează Deutsche Welle.

Conform estimărilor, în oraşul Köln aproximativ 200 de oameni nu au domiciliu şi stau permanent pe străzi. De aceea oraşul s-a mobilizat şi pe perioada iernii suplimentează capacitatea adăposturilor deja existente.

obdachlos1280-1-1-1280x485

„Voluntariatul arată că există şi oameni cu suflet mare şi că oamenii străzii nu sunt uitaţi”, susține Rainer Best, coordonator în cadrul Serviciului Social Catolic SKM din Köln. „Există oameni care încă nu sunt în stare să accepte ajutorul. Alţii chiar îl resping”, adaugă Rainer Best. Deseori, munca de voluntariat nu este de ajuns.

Oamenii fără adăpost din Bremen, enervați de cerșetorii agresivi veniți din România: „Noi nu mai suntem luați în serios”

Nimeni nu ştie cu exactitate câţi oameni trăiesc pe străzile Germaniei. Guvernul federal nu a dat publicităţii nicio statistică în acest sens.

Conform estimărilor, prin adăposturile de urgenţă şi centrele de tranzit din Germania au trecut în 2014 aproximativ 335.000 de oameni, majoritatea celibatari de sex masculin. În 2015 se apreciază că numărul acestora ar fi fost de aproximativ o jumătate de milion.

Manuela Skotnik, referent de specialitate în cadrul unei organizaţii pentru refugiaţi din metropola Frankfurt pe Main aminteşte, printre altele, de numărul mare al românilor şi bulgarilor care înnoptează sub cerul liber în Frankfurt; oameni care au profitat de libertatea de circulaţie a forţei de muncă în UE şi care au eşuat în eforturile lor de a-şi găsi de lucru sau o locuinţă, iar acum nu mai vor să se întoarcă în ţară. 

La rândul său, Rainer Best de la Serviciul Social Catolic SKM din Köln afirmă că două treimi din locurile de cazare ale adăposturilor organizaţiei pentru care lucrează se ocupă, deseori, cu est-europeni – mulţi din România, Bulgaria şi Polonia. „Oameni care şi-au imaginat altfel viaţa în Germania„, spune Rainer Best care constată cu îngrijorare şi un declin al clasei de mijloc din Germania, mai notează Deutsche Welle.

Romii fără adăpost din Frankfurt au fost cazați în apartamente: acum au baie, bucătărie și își pot găsi de muncă

Cerșetorii veniți din România, ridicați de pe străzile din Stuttgart: „Sosesc tot timpul alții în locul lor”