Sfârşitul imperiului german, crime naziste, căderea Zidului Berlinului, toate aceste evenimente petrecute într-o zi de 9 noiembrie fac din aceasta „data fatidică” a istoriei Germaniei în secolul al XX-lea, notează AFP, citată de Agerpres.
În noiembrie 1918, o atmosferă revoluţionară stăpânea în Germania, aflată pe punctul de a fi înfrântă în Primul Război Mondial.
Împăratul Wilhelm al II-lea, la putere din 1888, a fost confruntat cu o revoltă a marinarilor, dar şi a muncitorilor. A abdicat la 9 noiembrie şi chiar în aceeaşi zi, social-democratul Philipp Scheidemann a proclamat, dintr-un balcon al Reichstagului, sfârşitul imperiului, strigând ‘Trăiască Republica germană!’.
Două zile mai târziu, Germania a semnat armistiţiul ce a pus capăt Marelui Război, în care au murit aproape 10 milioane de oameni. Termenii păcii ce a urmat au fost consideraţi atât de umilitori pentru Germania, încât, sunt de părere istorici, poartă în ei germenii ascensiunii nazismului şi ai celui de-al Doilea Război Mondial.
Tot într-o zi de 9 noiembrie, în 1923, Adolf Hitler, aflat în fruntea unui mic Partid Naţional-Socialist al Muncitorilor Germani (NSDAP), şi acoliţii săi, printre care Heinrich Himmler, Hermann Goering şi Rudolf Hess, au încercat să preia puterea printr-o lovitură de stat, începută într-o berărie aglomerată din Munchen.
Hitler a fost arestat, dar tentativa sa de puci, deşi a fost un eşec, a servit ca mit fondator al viitorului Al Treilea Reich. Condamnat la cinci ani de închisoare, liderul naţional-socialist a petrecut în detenţie doar nouă luni, timp în care şi-a scris cartea „Mein Kampf”.
La 9 noiembrie 1938, pogromuri antievreieşti, rămase cunoscute sub numele de „Noaptea de cristal”, s-au răspândit pe teritoriul Germaniei.
Prezentate ca o reacţie spontană la asasinarea unui diplomat german la Paris de către un evreu polonez, aceste violenţe antisemite au fost în realitate conduse de la vârful statului, la exact 15 ani de la puciul ratat şi 20 de la proclamarea republicii.
Trupele SA, SS şi Hitlerjugend au distrus sinagogi şi vitrinele unor magazine deţinute de evrei.
Cel puţin 90 de oameni au fost ucişi şi 30.000 deportaţi în lagăre de concentrare, marcând începutul a ceea ce a devenit o campanie de exterminare a evreilor.
Numeroşi germani comemorează tragedia din „Noaptea de cristal”, lustruind sau depunând flori pe „Stolpersteine”, mii de plăcuţe de alamă încrustate între dale, pentru identificarea victimelor şi a adreselor lor.
În urmă cu exact 31 de ani, la 9 noiembrie 1989, a avut loc, aproape printr-un accident, căderea Zidului Berlinului, ridicat în 1961 şi devenit simbolul Războiului Rece între Occident şi blocul sovietic.
În acea zi, un membru al conducerii partidului la putere în Germania Democrată, Günter Schabowski, a fost luat prin surprindere într-o conferinţă de presă în care a vorbit despre noile drepturi de a circula ale est-germanilor.
„Din câte ştiu, imediat”, a bâiguit el, întrebat de un jurnalist străin când urmau să intre în vigoare noile drepturi.
Răspunsul a avut efectul unei bombe. Mii de locuitori ai Berlinului de Est s-au îndreptat spre posturile de control, ale căror gărzi, debusolate, au ridicat în cele din urmă barierele. Căderea Zidului s-a petrecut fără nicio vărsare de sânge.
Evenimentele tragice din trecut au descurajat autorităţile să proclame ziua de 9 noiembrie ca sărbătoare naţională, în cele din urmă fiind aleasă ziua reunificării germane, 3 octombrie.
Reunificarea Germaniei: Peste 60% dintre nemți consideră evenimentul a fi unul incomplet