Scriu, citesc, semnează, dar nu înţeleg ceea ce citesc, nu corelează informaţii şi pică teste simple de logică. Li se spune analfabeţi funcţionali şi estimările sunt alarmante – vorbim despre 42 la sută dintre români aflaţi în această situaţie. Au absolvit diverse forme de învăţământ, dar când ajung la interviu în faţa unui angajator, constată că nu au cunoştinţele şi deprinderile necesare pentru viaţa reală, notează Digi24.
Stau în bănci ore înşir şi învaţă pe de rost definiţii, formule şi alte lucruri pe care nu vor şti apoi să le folosească niciodată. Mai copiază la un test, pentru că ştiu să citească, mai beneficiază de indulgenţa profesorilor şi trec clasa, an după an. Sunt analfabeţii funcţional, al căror număr tot creşte.
„În momentul de faţă e 42% procentul elevilor care ţin de analfabetism funcţional, adică sunt elevi care nu sunt capabili să facă raţionamente elementare, nu ştiu să folosească operaţiile matematice elementare când se confruntă cu o situaţie din viaţa de zi cu zi”, a spus Cristian Hatu,preşedintele Centrului de Evaluare şi Analize Educaţionale.
Tinerii îşi dau şi ei seama că sunt prinşi în capcana unei educaţii fără eficienţă.
„Sunt la Studii europene, la Litere, şi până acum cel puţin nu am aplicat. Decât dacă aş lucra într-un domeniu”, a spus o studentă.
„Unele materii mi se pare că le învăţ degeaba. De exemplu, economia din liceu cam degeaba am făcut-o, pentru că acum la facultate nu prea mai ţineam minte nimic”, a adăugat un alt student.
Percepţia lucrului doar bifat la şcoală are mai târziu un preţ. Mai ales când tinerii ajung la vârsta când îşi caută un loc de muncă.
„Avem vârfuri foarte bune, însă media este foarte scăzută. Sunt încă absolvenţi care se prezintă la concursuri care sunt sub orice critică”, a spus Nicolae Zamfir, președintele Institutului de Fizică și Energie Nucleară.
Nou proiect bombă pentru diaspora: Institutul pentru Învăţământul Românesc în Străinătate
Legea Educaţiei a suferit peste 60 de modificări în 25 de ani, iar şcoala e captivă în predarea generalităţilor. După principul – elevul trebuie să audă de toate! Un princiul contrazis de viaţa de zi cu zi, unde economia de piaţă are nevoie de oameni specializaţi.
„Acest nivel mare al analfabetismului funcţional de 42%, , afectează atât capacitatea lor de a se integra în câmpul muncii și de a presta munci cât de cât calificate, ceea ce înseamnă bineînțeles că nu vom putea să creștem PIB-ul cum ne propunem cu toții, să zicem cu 5% pe an”, a spus economistul-șef al BNR Valentin Lazea.
Europa are un plan de reducere a ratei analfabetismului funcţional la 15%. România nu are nicio iniţiativă concretă.
„Preocupările noastre cele mai recente sunt legate de finalizarea planului de acţiune, sunt legate de proiectele necompetitive și competitive care se vor lansa prin programele operaționale”, a explicat Valentin Popescu, consilier în Ministerul Sănătății.
Acum, rata şomajului în rândul românilor cu vârste sub 25 de ani este de 24%, adică peste media europeană. Acest număr riscă să crească, dacă nu se schimbă ceva esenţial în abordarea rolului şcolii.
Alfabetizarea financiară – încă un punct foarte slab pentru România
Conform ultimului studiu al Băncii Mondiale, România are cea mai ridicată rată de “analfabeți financiari” din Uniunea Europeană.
La nivelul Uniunii, media adulților care înțeleg concepte financiare elementare este de 52%. În fruntea clasametului se află Danemarca, Germania, Olanda și Suedia cu o rată de peste 65%. Sudul Europei înregistrează rate mult mai scăzute. De exemplu, Grecia și Spania cu 45% și respectiv 49%, Italia și Portugalia având rate între 35% și 40%. Bulgaria și Cipru sunt între 30 și 35% în timp ce România, cu 22%, se clasează pe ultimul loc, notează Vocea Clujului.
Nu este o coincidență faptul că țările cu grad mic de alfabetizare financiară sunt aceleași țări care se află în criză financiară severă sau se zbat și nu reușesc să se dezvolte.
“Alfabetizarea financiară” se definește ca abilitatea de a înțelege cum “funcționează” banii. Mai exact, se referă la un set de abilități și cunoștințe care permit individului să ia decizii eficiente și informate pentru managementul resurselor financiare personale.
Universitățile din România nu vor rămâne fără studenți: Unde cei români nu intră, vin cei străini