Sari la conținut

România, ţara internauţilor cu WC în fundul curţii

07/12/2016 11:37 - ACTUALIZAT 07/12/2016 11:44

Numărul gospodăriilor conectate la Internet și a utilizatorilor a crescut anul acesta în România. Cea mai recentă statistică relevă că aproape 70% dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 16 și 74 de ani au folosit internetul în 2016, în timp ce 65% dintre gospodăriile din țară au avut acces la rețeaua de Internet de acasă. Comparativ însă, aproape 40% din locuințele din România au încă toaleta în curte.
wc2

10,6 milioane de români (69,7%) cu vârsta cuprinsă între 16 și 74 de ani au folosit Internetul în anul 2016, arată cele mai recente date ale Institutului Național de Statistică (INS). Din acest total, proporția celor care au utilizat Internetul în ultimele trei luni este de  85,3%. Dintre utilizatorii curenţi, 71,3% folosesc internetul cu frecvenţă zilnică sau aproape zilnică. Spre comparație, doar 7% dintre români citesc zilnic cărți (mai puțin de o oră), iar 12% – o dată sau de două ori pe săptămână, potrivit datelor Barometrului Cultural publicat în 2016.  38% dintre români nu citesc niciodată cărți, în vreme ce 21% au declarat că citesc o dată sau de două ori pe an, 14% – o dată sau de două ori pe lună. În prezent, aproape două din trei gospodării din România (65%) au acces la rețeaua de internet de acasă, în creștere cu 4% comparativ cu anul precedent. Din totalul acestora, 65,4% au fost localizate în mediul urban, iar restul de 34,6%, în mediul rural.

În schimb, proporția populației deservite de sistemul public de alimentare cu apă este mai mică decât cea a gospodăriilor conectate la Internet: 63,7%. Peste 8 milioane de români nu au acces la apă curentă în locuinţă din reţea publică. Aproape 40% dintre gospodării au încă WC în curte De altfel, 38,1% din locuințele din România au în continuare WC în curte, conform raportului Eurostat dat publicității în ianuarie 2016.

Doar 36% dintre locuitorii din mediul rural au baie sau duș în interiorul locuinței, respectiv 28% au grup sanitar în interiorul locuinței.

Jumătate din ţară se încălzeşte tot la soba cu lemne

Soba cu lemne încă reprezintă cea mai răspândită modalitate de încălzire a locuinţelor din România, stat care de zece ani de zile face parte din Uniunea Europeană şi care la nivelul anului 2020 ar putea deveni un generator de stabilitate regională în ceea ce priveşte alimentarea cu gaze datorită descoperirilor din Marea Neagră.

O femeie pune lemne intr-o soba pentru a incalzi un apartament din Buftea, 26 octombrie 2013. Pretul gigacaloriei se mareste anul acesta in mai multe orase din Romania, in timp ce in Capitala se mentine la nivelul celui de anul trecut. GABRIEL FLUERARIU / MEDIAFAX FOTO

Pentru a se lega la conductele de gaze, un consumator român are însă de aşteptat şi opt luni de zile. Proiectele pentru exportul gazelor din Marea Neagră se derulează totuşi rapid.

Potrivit celor mai recente statistici disponibile, la nivel ţării numai 45,71% din locuinţe sunt încălzite printr-un sistem central, noţiune care cuprinde atât sistemul centralizat de încălzire, cât şi centrala termică proprie, cel mai adesea alimentată cu gaze naturale.

În rest, jumătate din România se încălzeşte cu soba cu lemne, 46,29% dintre locuinţe apelând la această modalitate. Situaţia este paradoxală în contextul în care România aproape nu mai are nevoie de importuri de gaze naturale şi se pregăteşte să devină un factor de stabilitate în regiune pe fondul descoperirilor din Marea Neagră.

Potrivit datelor din recensământul populaţiei din 2011, în România sunt circa 8,5 milioane de locuinţe, din care 4,6 milioane sunt în mediul urban.

Autostrada care leagă România de Occident, fără toalete: „Welcome to Romania, cu lacătul pe WC!”

Cum trăiesc românii în barăci la Frankfurt: «Nu avem de muncă în România, strângem sticle în Germania»

Emigrăm pe Internet! Diaspora Digitală, ministrul Maria Ligor anunță un megaproiect pentru emigrația românească