Sari la conținut

Fenomenul copiilor care nasc copii: adolescentele României ajung mame mult prea devreme

26/10/2015 15:33 - ACTUALIZAT 31/10/2023 12:49

În lipsa unei educaţii sexuale la timpul potrivit şi provenind din familii în care acest subiect nu este abordat niciodată, adolescentele României ajung femei mult prea devreme, dar mai ales mame.

Numai în anul 2014 au născut peste 20.000 de minore în România. Nu este de mirare că ţara noastră are cele mai multe adolescente însărcinate din Uniunea Europeană.

„Statistica este foarte îngrijoratoare. Din păcate chiar Organizaţia Naţiunilor Unite atrăgea atenţia că din 2007 lucrurile nu s-au schimbat deloc în bine în România. Numărul de sarcini la adolescente este de trei ori mai mare decât al celorlalte state al UE”, a atras atenţia Ana Maria Gheorghiu, expert de gen în cadrul Centrul Parteneriat pentru Egalitate.

Aceste mame neştiutoare sunt lipsite de apărare în societate. Nu au venituri şi, de cele mai multe ori, nici partener de viaţă, care să le ajute la creşterea copilului.

„În general multe mame adolescente provin din familii cu statut socio economic scăzut în care nivelul de educaţie generală în familie este insuficient sau este scăzut şi atunci există foarte puţine deschideri în a discuta aceste teme”, spune dr. Borbala Koo, director executiv, Societatea pentru Educaţie Contraceptivă şi Sexuală.

Educaţia sexuală, marea problemă

Organizaţiile care susţin drepturile minorilor spun că numărul uriaş de copii care nasc copii este rezultatul dramatic al lipsei de informare. Adolescenţii învaţă singuri educaţie sexuală de pe internet, din reviste sau de la televizor. Prea puţini sunt îndrumaţi de părinţi. În secolul XXI sexul rămâne un subiect tabu peste tot în lume.

Educaţia sexuală a ajuns astfel subiect de dispută între organizaţiile nonguvernamentale. Unele vor ca această materie să fie obligatorie în şcoli, iar altele nu.

În ţări precum Olanda, Irlanda, Norvegia şi Danemarca copiilor li se predă deja această materie. În schimb, în Bulgaria, Slovacia şi Marea Britanie, cursul este opţional.

„Cifrele nu mint! Nu te poţi juca cu cifrele! Dorim să avem o curiculă adaptată definiţiei pe care Organizaţia Mondială a Sănătăţii o dă asupra sexualităţii, dorim să avem respectarea unui drept fundamental al copilului pentru că, atenţie. este un drept al copilului în legea drepturilor copilului în vigoare în România astăzi 100%”, arată Ana Măiţă, preşedinte asociaţia Mame pentru Mame. Opozanţii, în schimb, susţin că elevii „trebuie educaţi spre înfrânarea trupească şi amânarea relaţiei intime până la vremea căsătoriei”.

Organizaţiile care sunt împotriva introducerii educaţiei sexuale ca materie obligatorie în şcoli se tem fie că nu va avea cine să îi înveţe corect pe copii, fie că adolescenţii primesc prea devreme aceste informaţii.

„Întrebările clare care îmi vin în minte în această situaţie sunt: când e mai bine psihologic să începem această discuţie şi cine poate să predea educaţie sexuală. În mod logic mă duce cu gândul la un cadru medical sau la un psiholog. Un cadru medical nu cred că poate fi vorba în foarte multe şcoli, pentru că foarte multe şcoli nu au nici măcar un asistent, iar în spitalele din România sunt probleme grave de personal”, respinge ideea Liana Stanciu, preşedinte la Asociaţia Părinţi pentru ora de religie. În timp ce ONG-urile se „bat” în declaraţii şi proteste, în maternităţi vin pe lume copii nedoriţi. Mulţi sunt abandonaţi. Un prim pas a fost făcut de Ministerul Sănătăţii, care susţine „că introducerea educaţiei sexuale în şcoli este o măsură obligatorie pentru dezvoltarea sănătoasă a generaţiilor viitoare”.

Statisticile arată că trei din zece românce nu folosesc nicio metodă de contracepţie, iar bolile cu transmitere sexuală au apărut şi la copiii sub 14 ani.

Viaţa românului de 25-29 de ani nu se deosebeşte extrem de mult de cea a tinerilor din restul Europei. Sunt mult mai mulţi însă cei care locuiesc cu părinţii, nu obişnuiesc să facă practică în marile corporaţii şi sunt codaşii Europei la utilizarea internetului. Pe de altă parte, româncele se căsătoresc cel mai repede dintre toate europencele.

Pentru bărbaţii români, vârsta medie la care au plecat din casa părintească este de 30,6 ani, în timp ce în Suedia majoritatea îşi găsesc propria locuinţă la 21 de ani. În Luxemburg, tinerii se mută la 27,6 ani, iar în Croaţia merg la casa lor de abia la 32,9 ani. În Germania, media este de 24,7 ani, în Polonia 29,4 ani, în Ungaria de 31,2 ani, în Franţa de 24,5 ani, iar în Marea Britanie de 25,1 ani.

Suntem în trend în materie de căsătorie

În ceea ce priveşte prima căsătorie, vârsta medie în cazul bărbaţilor români este de 29,7 ani. Cei mai tineri se căsătoresc polonezii (medie de 29 de ani), iar cel mai mult aşteaptă suedezii (35,7). În Olanda, vârsta medie de căsătorie în cazul bărbaţilor este de 32,7 ani, în Ungaria este 31,9, Franţa, iar în Polonia de 29 de ani. În Luxemburg, tinerii se căsătoresc, în medie, la 32,7 ani.

Spre deosebire de bărbaţi, româncele sunt europencele care se căsătoresc cel mai repede (26,3 ani), în condiţiile în care în Suedia, ţara cu cele mai vârstnice mirese, căsătoriile au loc atunci când femeile au 33 de ani. În Ungaria femeile se căsătoresc, în medie, la 29 de ani, în Polonia la 26,6 ani, iar în Luxemburg la 29,4 ani.