Sari la conținut

Angajaţii din sectorul privat pleacă în sistemul de stat. Câştigă mai bine şi muncesc mai puţin

09/02/2018 09:36

În România anului 2018, bugetarii au salarii mai mari decat angajaţii din mediul privat. Asta în condițiile în care, potrivit statisticilor oficiale, situația este inversată în alte state.

În multe cazuri, salariile din sistemul public le depăşesc pe cele din mediul privat pentru specializări ori calificări identice. Însă, în mediul privat se munceşte mai mult.

După aplicarea noii legi a salarizării, unor bugetari li s-au mărit salariile brusc, în timp ce la privat creşterea se face doar în funcţie de performanţă, relatează Ştirile Pro TV. Oameni de afaceri spun că angajaţii lor sunt tentaţi să treacă la stat, pentru că stresul e mai mic, iar programul de lucru mai scurt. Cu toate acestea, cei din privat produc în majoritate covârşitoare banii României.

Salariile din privat sunt stabilite în general de legea cererii şi a ofertei de pe piaţă. Chiar dacă antreprenorii ar vrea să dea mai mult, uneori nu au de unde. La stat, salariile sunt majorate de politicieni, dar sunt plătite tot de mediul privat, se plâng patronii, pentru că, atenţie, mediul privat produce 80 % din produsul intern brut al româniei.

„Oamenii din sectorul privat pleacă în sistemul de stat. Un inginer constructor de birou în privat era plătit cu 6.000 de lei (1.300 euro), iar în public i-au oferit 9.000 de lei (aproape 2.000 euro)  şi s-a mutat, e foarte interesant cât vor costa construcţiile în domeniul public cu astfel de salarii şi cât vor costa în raport cu cele făcute în sectorul privat care încearcă să lupte cu astfel de salarii″, spune Florin Pogonaru, Președinte al Asociației Oamenilor de Afaceri din România.

Un contabil din Târgu Jiu angajat într-o instituţie de stat are un salariu de bază de aproape 5.500 de lei net(1.200 euro) , unul din privat: între 3.000 şi cel mult 5.000 de lei net.

Oamenii sunt de aceeaşi părere: „Eu lucrez la stat, am fost la privat. La stat am 1.600 de lei, am plecat de la privat ca aici sunt mai mulţi bani”. „Soţul meu lucrează la stat, eu zic că e mai bine. Privatul, îţi dă, nu îţi dă”. „Bugetarii trăiesc mai bine, chiar am o vecină femeie de serviciu la spital, are 30 de milioane salariu. Vă spun serios, iau bani mai frumoşi că noi. Eu am muncit 40 de ani şi am ieşit cu 1 milion pensie şi acum am abia 6 millioane.″⁣

Paznic plătit cu 3.000 lei

Conform datelor oficiale publicate pe site-ul primăriei la Cluj Napoca, un paznic primeşte un salariu de bază cuprins între 2.400 şi 3.000 de lei (520 euro- 670 euro) în funcţie de vechime. La această sumă se adăugă şi alte sporuri şi alte indemnizaţii. Şi site-ul agenţiei judeţene de ocupare a forţei de muncă este plin de anunţuri ale firmelor care caută agenţi de pază, însă la privat salariul oferit este puţin peste minimul pe economie.

În prezent în România sunt aproape 6 milioane de angajaţi, iar dintre aceştia peste 1,2 milioane lucrează la stat, iar restul – peste 3,5 milioane -la privat. Asta înseamnă că 1 din 5 angajaţi lucrează la stat. Chiar dacă în ultimii ani nu a crescut numărul angajaţilor, s au majorat în schimb cheltuielile de personal ale statului, adică au crescut bugetele de salarii: de la 58 miliarde de lei în 2016, la 81 miliarde de lei anul acesta, după majorările de la 1 ianuarie.

România este constant pe ultimul loc în Europa în topul eficienţei serviciilor publice, asta potrivit unui studiu comandat chiar de Liviu Dragnea pe vremea când conducea Ministerul Dezvoltării. Însă în tot acest timp nu a vaut loc nicio reformă pe acest segment şi în continuare administraţiile locale aşteaptă ordine de la ″centru.″⁣

Productivitate cu 40% mai mică

Companiile de stat au în medie un salariu dublu faţă de companiile din mediul privat, dar au o productivitate cu 40% mai mică faţă de acestea, a declarat marţi, preşedintele Iniţiativei pentru Competivitate, Andreea Paul, sugerând că lucrurile ar trebui îndreptate, având în vedere că mediul privat a găsit soluţii de optimizare fiscală, dar statul nu.

Salariile de la stat vor creşte mai accentuat decât cele din mediul privat, în următorii trei ani, relevă şi ultima prognoză a Comisiei Naţionale de Prgnoză (CNP), organism aflat în subordinea Guvernului.