Sari la conținut

Alarmă la Arad, nu mai sunt români care să muncească, primăria vrea să aducă forță de muncă din Ungaria

20/07/2017 15:33 - ACTUALIZAT 24/11/2021 13:03

factory_deAutorităţile din Arad fac demersuri pentru a aduce forţă de muncă din Ungaria, în condiţiile în care în judeţ şomajul este sub 2%, în acest sens fiind solicitate şi fonduri europene pentru modernizarea drumurilor transfrontaliere în scopul facilitării navetei. Primarii oraşelor şi comunelor aflate de ambele părţi ale graniţei şi-au anunţat cooperarea, arătând că în estul Ungariei şomajul este ridicat, în timp ce companiile din Arad nu au suficienţi muncitori.

Mai mulţi primari arădeni din apropierea graniţei cu Ungaria au declarat, joi, pentru News.ro, că în ultimul an criza forţei de muncă s-a accentuat, iar investitorii întâmpină dificultăţi mari pentru a completa schemele de personal din fabricile pe care le deţin în zonele industriale din judeţul Arad.

În momentul de faţă, sute de salariaţi ai fabricilor din jurul municipiului Arad sunt cazaţi în moteluri, pensiuni şi locuinţe private pentru că au fost aduşi din alte judeţe ale ţării, precum Hunedoara, Mehedinţi sau Dolj.

Conform primarilor, investitorii spun că alocă fonduri importante pentru cazarea muncitorilor şi au cerut să se găsească soluţii pentru transferul forţei de muncă din localităţi ungare aflate lângă graniţa cu România, unde şomajul este ridicat şi de unde se poate face naveta.

”Avem câteva zone industriale şi am adunat toată forţa de muncă din comunele apropiate, dar există încă un deficit major. Soluţia cea mai bună este să aducem oameni din Ungaria, astfel companiile nu mai sunt nevoite să plătească cazarea celor veniţi din judeţe îndepărtate ale României. Împreună cu primarii de peste graniţă, căutăm soluţii pentru a face acest lucru cât mai repede posibil”, a declarat primarul oraşului Pecica, Petru Antal.

Conform sursei citate, în Pecica şomajul este sub 2%, iar din cei 12.000 de locuitori peste 7.000 sunt angajaţi în fabricile locale sau cele de la marginea municipiului Arad.

O primă întâlnire pe acest subiect va avea loc între primari din Arad şi Bekes (Ungaria) săptămâna viitoare, în oraşul Pecica.

Preşedintele Consiliului Judeţean Arad, Iustin Cionca, a declarat pentru News.ro că printre subiectele ce vor fi discutate se numără modernizarea infrastructurii rutiere, necesară pentru a se facilita naveta muncitorilor din Ungaria către fabricile din judeţul Arad.

”Vom moderniza cu fonduri europene mai multe drumuri transfrontaliere, pentru că doar aşa putem facilia mişcarea forţei de muncă. Există localităţi apropiate din Ungaria în care şomajul este foarte ridicat, iar noi le putem da de lucru oamenilor. Avem nevoie de ei, investitorii au nevoie de aceşti oameni, pentru că este mai ieftin să plăteşti naveta decât cazarea”, a spus Cionca.

Consiliul Judeţean a depus deja proiecte în valoare de 13 milioane de euro pentru obţinerea de fonduri europene, vizând modernizarea a 60 de kilometri de drumuri judeţene din zona de graniţă, precum Nădlac-Peregu Mare, Pecica-Turnu, Curtici-Macea-Sânmartin, Sânmartin-Socodor sau Socodor-Nădab. Aceste drumuri ar crea un culoar rutier mai scurt între Nădlac şi oraşul Chişineu-Criş, fiind, de asemenea, o variantă pentru circulaţia aglomerată de pe DN7 şi DN79.

De exemplu, primarul oraşului Pecica spune că modernizarea drumului judeţean până în Vama Turnu ar scurta distanţa cu şapte kilometri, iar infrastructura modernizată ar permite şi locuitorilor din zona oraşului ungar Battonya să aibă acces la autostrada pan-europeană prin România. O urcare pe autostradă se află la Pecica, în timp ce în Ungaria se află abia la 40 de kilometri distanţă.

Potrivit autorităţilor, şomajul în judeţul Arad este mai mic de 2%, iar în municipiul Arad este sub 1%, astfel că în permanenţă la Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Arad există aproape 2.000 de locuri de muncă disponibile, majoritatea în fabrici de componente auto sau de textile, informează News.ro.

Românii reprezintă un „mic miracol” pentru Germania: „Ne bucurăm de prezenţa forţei de muncă din România”