Liderii Uniunii Europene analizează posibilitatea reintroducerii controalelor la frontierele statelor membre Schengen timp de doi ani.
Conform actualelor reglementări, statele membre Schengen pot introduce, în situaţii excepţionale, controale temporare la frontiere.
Pe fondul crizei imigraţiei extracomunitare şi după atacurile teroriste de la Paris, unde au fost ucise 130 de persoane, Luxemburg, care deţine preşedinţia Consiliului UE, a propus prelungirea până la doi ani a măsurilor temporare de control în Spaţiul Schengen.
„Actuala situaţie, în care controalele sunt permise doar în situaţii excepţionale, reprezintă o ameninţare gravă pentru siguranţa internă. În acest context, unul sau mai multe state membre trebuie să aibă dreptul de a putea introduce controalele la frontiere”, a argumentat Preşedinţia luxemburgheză a Consiliului UE.
Pe fondul crizei imigraţiei şi a riscurilor teroriste, state Schengen precum Germania, Austria şi Franţa au introdus deja temporar controale pe segmente de frontieră ale Spaţiului Schengen.
Conform Acordului Schengen, în situaţii excepţionale, ţările pot introduce, temporar, controale la frontierele din cadrul spaţiului comun de liberă circulaţie. Măsurile temporare de control sunt prevăzute în Articolul 23(1) al Regulamentului CE 562/2006 privind administrarea Spaţiului Schengen. „În situaţii de ameninţări grave la adresa ordinii publice sau riscuri privind securitatea internă, un stat membru Schengen poate reintroduce controale la frontiera internă pentru cel mult 30 de zile sau pe durata previzibilă a riscului la adresa ordinii publice dacă perioada depăşeşte 30 de zile„, se arată în Articolul 23(1) al Regulamentului CE 562/2006 privind funcţionarea Schengen.
Mai multe state central-europene au cerut excluderea Greciei din Spaţiul Schengen, dat fiind că autorităţile elene nu au securizat în mod eficient frontierele externe.
Premierul Slovaciei, Robert Fico, a sugerat eliminarea Greciei din zona europeană de circulaţie liberă Schengen. Şi alte guverne au formulat solicitări similare, în ceea ce ar fi o manevră de ordin simbolic.
„Nu se spune oficial, dar există presiuni în acest sens”, a admis ministrul grec al Imigraţiei, Yannis Mouzalas.
Potrivit ziarului The Financial Times, Jean Asselborn, ministrul de Externe din Luxemburg, ţară care deţine Preşedinţia semestrială a Consiliului UE, ar fi transmis un avertisment oficial Greciei privind riscul eliminării din Schengen. Yannis Mouzalas şi un purtător de cuvânt al lui Jean Asselborn au respins informaţiile.
Grecia, membră a Spaţiului Schengen, este acuzată că a permis trecerea a sute de mii de extracomunitari spre state occidentale membre ale Uniunii Europene.
De acelaşi lucru este acuzată şi Ungaria, Premierul Viktor Orban avertizând că ar fi „inacceptabil” ca cetăţenii ungari să fie privaţi de libera circulaţie în interiorul Uniunii Europene.
Ţările europene care nu protejează eficient frontierele şi nu acceptă cote de refugiaţi ar putea rămâne în afara unei zone „mini-Schengen”, a avertizat recent Jeroen Dijsselbloem, ministrul olandez al Finanţelor şi liderul Eurogrup. „Există câteva ţări care poartă cele mai mari poveri în criza refugiaţilor, acceptând cei mai mulţi extracomunitari”, a declarat Jeroen Dijsselbloem, menţionând Suedia, Germania, Austria, Belgia şi Olanda. „Alte ţări spun: nu este problema noastră; este a voastră. Succes!”, a transmis Dijsselbloem. „Pentru menţinerea Spaţiului Schengen, trebuie protejate frontierele. Dacă nu reuşim să protejăm frontierele externe ale UE sau ale actualului Spaţiu Schengen, atunci am putea-o face într-o zonă mini-Schengen”, a sugerat şeful Eurogrup.
Se fac planuri
Despre toate acestea s-a discutat la reuniunea de vineri, 4 decembrie, a Consiliului UE pentru Justiţie şi Afaceri Interne (JAI). Miniştrii de Interne din statele Uniunii Europene au convenit să continue planurile în vederea suspendării spaţiului de circulaţie fără paşaport Schengen, ceea ce va permite Guvernelor să introducă controale la frontiere pentru maximum doi ani, relatează Financial Times.
În cadrul reuniunii desfăşurate la Bruxelles, Germania a fost principalul susţinător al acestei propuneri. „Miniştrii au convenit că, dacă există probleme serioase care pun în pericol spaţiul, trebuie să avem un cadru european comun pentru gestionarea frontierelor pentru şase luni şi chiar mai mult”, a declarat după reuniunea de vineri ministrul luxemburghez pentru Migraţie, Jean Asselborn.
Ministrul italian de Interne, Angelino Alfano, a afirmat că Italia nu are intenţia de a suspenda Schengen.