Faţă în faţă la TV. Fetiţa palestiniană: „Nu ştiu cum va fi viitorul meu”, cancelarul german: „Unii vor trebui să se întoarcă înapoi”.
„Nu putem să-i lăsăm pe toţi să vină în Germania, iar unii care sunt aici trebuie să se întoarcă”. Aceasta este opinia Angelei Merkel privind refugiaţii. Greu de contestat, în linie de principiu. Însă să-i explici unei fetiţe că este printre cei care vor trebui să se întoarcă înapoi este extrem de greu, chiar şi pentru cancelarul german.
Merkel s-a întâlnit în 14 iulie la Rostock, în faţa camerelor de luat vederi, cu un grup de elevi şi eleve. A luat cuvântul şi o fetiţă de origine palestiniană, Reen, fugită acum patru ani dintr-o tabără de refugiaţi din Liban, unde acum riscă să fie expediată cu întreaga sa familie.
„Nu ştiu cum va fi viitorul meu – i-a spus tânăra lui Merkel – fiindcă nu ştiu dacă pot să rămân. Eu am obiective ca oricare altă persoană. Vreau să studiez. Este cu adevărat trist să observ cum ceilalţi îşi pot trăi viaţa şi să nu o pot face împreună cu ei”.
„Înţeleg acest lucru, dar ştiu şi că uneori politica e dură”, a răspuns cancelarul. „Acum tu eşti în faţa mea, eşti o persoană foarte simpatică. Însă ştii şi că în taberele de refugiaţi palestinieni din Liban sunt încă mii şi mii de persoane”.
„Noi acum nu putem spune veniţi toţi aici. Acum noi suntem în această situaţie dificilă, şi unicul răspuns pe care îl putem da este să nu se aştepte prea mult înainte de a se lua o decizie”, privind cererile de azil. „Însă unii – încheie Merkel – vor trebui să se întoarcă înapoi”.
În acel moment, fetiţa a izbucnit în lacrimi. Cancelarul s-a apropiat şi a încercat, puţin stângace, să o liniştească.
Dar apoi a reafirmat prevalenţa politicii împotriva sentimentelor.