lebaraz

lebaraz


Criză în Germania: Nu se găsesc îngrijitori pentru bătrâni și bolnavi

În Germania, lipsa personalului în îngrijirea vârstnicilor devine din ce în ce mai urgentă. Asistenţii străini contribuie tot mai mult la combaterea acestui deficit. Însă nu toată lumea este entuziasmată de acest lucru, scrie Deutsche Welle.

Potrivit cifrelor preliminare ale Ministerului Federal al Sănătății, în Germania există aproximativ 3,3 milioane de persoane care au nevoie de îngrijire. Numărul lor crește rapid din cauza societății în curs de îmbătrânire. Nu este exclus ca până în 2030, numărul lor să depăşească patru milioane.

Cu toate acestea, există o acută lipsă de îngrijitori. Potrivit Agenției Federale de Ocupare a Forței de Muncă, în martie 2017, din cele 14600 de posturi disponibile în domeniul îngrijirii medicale, numai 3000 au fost ocupate de oameni care căutau un loc de muncă. În viitor, deficitul ar putea fi şi mai mare. Fundația Germană pentru Protecția Pacienților estimează că în următorii opt ani, Germaniei îi vor lipsi 200 000 de asistenți medicali cu normă întreagă. De asemenea, potrivit unui studiu realizat de Fundația Bertelsmann, deficitul va crește până la 500 000 de angajaţi până în 2030.

Prea puțini tineri doresc să devină îngrijitori, iar dacă se întâmplă, aceștia renunţă de obicei la slujbă după numai câțiva ani. Condițiile de muncă sunt dificile, iar aprecierea profesională destul de scăzută. Eugen Brysch, unul dintre şefii Fundației Germane pentru Protecția Pacienților spune: “Multe asistente şi asistenţi renunţă la locul de muncă pentru că ating limitele lor fizice și emoționale”.

La acest fenomen contribuie şi salariile mici. Potrivit unui studiu publicat de Institutul pentru Ocuparea Forței de Muncă, la jumătatea lunii ianuarie, un angajat cu normă întreagă în domeniul îngrijirii persoanelor în vârstă, câștigă în medie 2.621 de euro pe lună brut, în medie cu 16% mai puțin decât ceilalţi angajați. Situaţia este şi mai sumbră pentru lucratorii din căminele de bătrâni, care nu au trecut prin şcolarizarea de trei ani. Ei câştigă o medie de 1.870 de euro – brut.

Nu doar importarea forţei de muncă

Sociologul Cornelia Heinze a avertizat joi la postul public de radio DLF, că va apărea un adevărat „exod de specialişti în domeniul îngrijirii medicale instruiți în Germania, dar care preferă ţările în care sunt plătiţi mai bine, în primul rând Austria şi Elveția, dar şi țările scandinave”. Pentru a face faţă lipsei de forţă de muncă, facilitățile de îngrijire din Germania caută personal cu precădere în țările în care salariile asistenţilor medicali sunt mai scăzute decât în Germania sau în care există o rată ridicată a șomajului, cum ar fi statele din Europa Centrală, Europa de Est, Balcani sau chiar Filipine.

Opiniile celor din branşă cu privire la lucrătorii aduşi din străinătate sunt divergente. Gernot Kiefer, șeful Asociației Centrale a Asigurărilor Publice de Sănătate, a declarat în ianuarie pentru cotidianul „Frankfurter Allgemeine Zeitung”, că “utilizarea persoanelor de altă origine decât cea germană în sistemul de îngrijire medicală are un potenţial mare“, atragând totodată atenţia că este o “naivitate” să crezi că poţi combate provocările actuale din sistem numai printr-un import masiv de forţă de muncă străină.

Limba germană, deosebit de importantă în branşă

Acum, marea coaliție între conservatori şi social-democraţi dorește să creeze opt mii de noi locuri de muncă în sistemul de îngrijire a bătrânilor cu ajutorul unui program de urgență. Iniţiativa este o picătură într-un ocean, având în vedere faptul că fiecărui cămin dintre cele aproximativ 13.500, i-ar reveni nici măcar un singur post cu normă întreagă.

Conservatorul bavarez Georg Nüßlein spune că nu îşi face iluzii: “Știm cât de dificilă va fi ocuparea acestor opt mii de noi locuri de muncă pentru că mai întâi trebuie să găseşti oamenii”. Totuşi, “dacă plătim mai bine angajaţii, reducând stresul și schimburile în care trebuie să lucreze aceştia, va creşte numărul celor care doresc să munceasă în acest domeniu”, crede Nüßlein.

Atât pe termen scurt, cât și pe termen lung, sistemul nu poate funcţiona în absenţa asistenţilor medicali din străinătate. Problema este adesea lipsa de competențe lingvistice. În special în discuţiile cu persoanele în vârstă, suferinde de demenţă și adesea singure, comunicarea este deosebit de importantă. În plus, calificările profesionale dobândite în străinătate nu sunt întotdeauna recunoscute în Germania sau nu sunt suficiente pentru angajare.

De altfel, de când a intrat în vigoare, acum şase ani, legea de echivalare a calificărilor profesionale dobândite în străinătate, imigranții au dreptul legal de a solicita revizuirea și evaluarea acestora.

Un proiect pilot din Dortmund încearcă să compenseze eventualele deficite în calificarea îngrijitorilor străini. În colaborare cu Ministerul Sănătății, începând din mai 2017, în cadrul Școlii Catolice de Sănătate și Îngrijiri se desfășoară un proiect pentru calificarea asistentelor medicale străine.

În cadrul cursului, participanții din țările UE și din afara ei primesc o ofertă personalizată pentru a-și completa aptitudinile. De asemenea, este inclus un curs de limbă germană dedicat terminologiei medicale. Caracteristica conceptului este combinația între formare profesională, integrare și sprijin financiar. Participanţii la cursuri primesc salariu de debutanţi.

Româncele pleacă să îngrijească bătrânii altora, în timp ce România nu alocă nici măcar 1% din PIB pentru ai noștri