Europa cu două viteze. Adio, Europa, așa cum o știm. Nu vom mai fi în același club cu Germania, Franța sau Italia. România și alte țări de la „periferia” Uniunii Europene vor avea un alt statut față de marile puteri economice și politice din vechea Europa. Vor fi țări de mâna a doua. România se opune, oficial, acestui plan de distrugere a Uniunii Europene.
Comisia Europeană a adoptat un plan de reformare a Uniunii Europene, preşedintele Jean-Claude Juncker prezentând pe 1 martie cinci posibile direcţii ale Blocului comunitar.
În cursul unui discurs rostit în Parlamentul European, Jean-Claude Juncker a prezentat „Carta Albă privind Viitorul Europei”, în care a descris cinci opțiuni posibile privind reforma proiectului european post-Brexit.
El a enumerat în continuare mai multe posibile opțiuni pentru viitorul proiectului european, ce corespund fiecare unui nivel diferit de integrare și le-a cerut liderilor europeni să se poziționeze clar față de aceste variante.
Dintre opțiuni, „Europa cu mai multe viteze” pare varianta care convine liderilor din Vestul Europei.
Jean-Claude Juncker s-a declarat favorabil unei Uniuni Europene cu structuri diferite de integrare, în funcţie de intenţiile şi capacităţile fiecărui stat membru.
„Mai vrem să avansăm împreună în formatul de 28 de ţări membre? Ori ar trebui ca cei care vor să avanseze mai rapid să o poată face fără a-i deranja pe alţii, creând o construcţie mai structurată, deschisă tuturor!?”, a declarat Jean-Claude Juncker, potrivit cotidianului La Libre Belgique.
„A venit momentul în care nu ne mai imaginăm că am putea face toţi aceleaşi lucruri împreună”, a admis Jean-Claude Juncker.
Cercuri concentrice
Reluând o temă abordată deja într-un discurs rostit la Maastricht în decembrie 2016, Jean-Claude Juncker a evocat ideea unor „orbite” diferite pentru ţările membre UE, în funcţie de gradul acestora de integrare.
„Cred că trebuie să ne imaginăm un continent în cercuri concentrice. În jurul nucleului Europei vor exista orbite pe care se vor poziţiona cei cărora nu le place să împărtăşească toate ambiţiile altora. Văd acolo Marea Britanie, spre exemplu, Turcia şi alte ţări”, a subliniat Juncker.
Cei care doresc să facă mai mult împreună în anumite domenii precise, precum apărarea ori guvernanța zonei euro, vor putea merge în această direcție fără să fie opriți de statele care nu doresc o astfel de cooperare consolidată.
Liderii din Germania, Franţa, Spania şi Italia vor avansarea UE prin trepte de integrare. Unele țări vor fi „mai egale” decât altele, chiar dacă Angela Merkel afirmă că nimeni nu va fi exclus.
Liderii din Germania, Franţa, Italia şi Spania au stabilit luni, 7 martie, în cursul unei reuniuni desfăşurate la Palatul Versailles, continuarea aprofundării integrării europene, declarându-se favorabili planului Comisiei Europene privind grade diferite de cooperare la nivel comunitar.
„Unele ţări trebuie să aibă curajul să meargă înainte dacă nu toată lumea vrea să participe. O Europă cu mai multe viteze este necesară, altfel probabil am rămâne blocaţi. Trebuie să fim mereu deschişi spre alţii, nimeni nu trebuie exclus, dar nu trebuie forţată toată lumea să participe la orice proiect european. Dacă Europa rămâne blocată şi nu se mai dezvoltă, atunci acest proiect al păcii ar putea ajunge să fie în pericol mai rapid decât s-ar aştepta cineva”, a declarat Angela Merkel.
„Trebuie să avem curajul să acceptăm că anumite ţări avansează mai rapid decât altele, fără ca acest lucru să însemne o oprire pentru cei care au acumulat întârzieri. Dar trebuie să mergem înainte”, a insistat Angela Merkel.
„Unitatea nu înseamnă uniformitate. Câteva țări ar putea merge mai repede și mai puternic, fără ca restul să fie îndepărtate, dar fără ca altele să se poată opune”, a declarat preşedintele Franţei, François Hollande.
Premierul Italiei, Paolo Gentiloni, a pledat pentru o „Uniune Europeană mai integrată, dar în grade diferite”.
„Spania este dispusă să meargă mai departe cu integrarea alături de toţi cei care vor să urmeze acest parcurs”, a spus, la rândul său, Mariano Rajoy, şeful Guvernului de la Madrid.
Este foarte probabil ca Germania, Franţa, Italia şi Spania să constituie, alături de alte ţări care doresc, un nucleu de avansare a integrării în noua configuraţie a Uniunii Europene.
Țările din Europa Centrală și de Est nu privesc cu ochi buni această evoluție. Ca reacţie la planul de reformă propus de Comisia Europeană, statele Grupului Vişegrad – Cehia, Ungaria, Polonia şi Slovacia – au semnalat că se opun inversării integrării la nivelul Uniunii Europene, exprimând susţinerea deplină pentru toate valorile comunitare şi pentru funcţionarea Uniunii Europene în sistemul actual.
România se opune “Europei cu două viteze”
„Cu privire la dezbaterile referitoare la viitorul Uniunii Europene, preşedintele Klaus Iohannis a reconfirmat angajamentul ferm al ţării noastre de a contribui la consolidarea proiectului european. Şeful statului a reiterat că, pentru România, continuarea integrării la nivelul UE rămâne un obiectiv strategic. Preşedintele României s-a poziţionat ferm împotriva ideilor vehiculate în ultimul timp cu privire la o Europă cu mai multe viteze – o Uniune a cercurilor concentrice. În opinia sa, asemenea formule de reconfigurare a Uniunii ar putea conduce la dezintegrarea proiectului european. Şeful statului a subliniat că România se pronunţă pentru o Europă puternică, consolidată, unitară şi incluzivă”, a anunţat Administraţia Prezidenţială.
Germania o duce bine: Impozitele pe salariile mici și medii ar putea să scadă
Beat la volan, a produs un grav accident la Berlin, trei răniți și trafic blocat 8 ore